Curtea Constitutionala discuta miercuri legea privind comasarea alegerilor

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) reia, miercuri, pentru a treia oara, discutarea sesizarii Uniunii Social Liberale (USL) prin care se contesta Legea privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale.

Pe 18 ianuarie, CCR a amanat dezbaterile pe motiv ca trebuie sa ceara Guvernului detalii privind impactul financiar al aplicarii acestei legi, respectiv daca se economisesc 20 de milioane euro prin comasarea alegerilor.

Sesizarea a fost depusa la CCR pe 22 decembrie 2011.

"Prin legea pentru comasarea alegerilor se incalca articolul 1 din Constitutie privind separarea puterilor in stat, articolul 11 legat de respectarea tratatelor internationale - respectiv Codul bunelor practici in materie electorala, dar si articolele 15, 36, 37, 124 si 126 referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor si presedintilor de consilii", declara in decembrie 2011 liderul deputatilor social-democrati, Mircea Dusa.

Tot atunci Partidul Social Democrat (PSD) emitea un comunicat de presa in care avertiza ca respingerea motiunii de cenzura, prin obligarea parlamentarilor Puterii sa nu participe la vot, nu face decat sa mentina Romania pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat in ultimii ani.

USL considera ca, in conditiile in care presedintele statului isi permite sa sustina ca "stabilitatea" - "adica mentinerea puterii" - este mai importanta decat democratia, "este clar ca Romania se situeaza deplin in afara valorilor Uniunii Europene".

Guvernul si-a angajat raspunderea, in decembrie 2011, in fata Parlamentului, pentru proiectul de lege privind organizarea alegerilor parlamentare si locale din anul 2012 in aceeasi zi si pentru proiectul de lege privind promovarea magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si Parchetul de pe langa ICCJ.

Parlamentarii au transmis 18 amendamente la primul proiect de lege, iar Guvernul a acceptat patru.

De asemenea, printr-un amendament depus de deputatul PDL Mircea Toader se instituie obligativitatea ca presedintii birourilor electorale comunale, orasenesti si municipale, precum si loctiitorii lor sa fie juristi neafiliati politic si care sa nu fie rude, pana la gradul IV, cu vreunul dintre candidati.

O alta propunere, facuta de PNL si acceptata de Guvern, prevede ca birourile electorale ale sectiilor de votare sunt formate dintr-un numar impar de membri, pentru a putea transa deciziile.

In proiectul propus initial de Guvern, birourile electorale aveau un presedinte, un loctiitor si cel mult sase reprezentanti propusi de partide, dar prin amendare se adauga inca un membru.

Guvernul a motivat necesitatea comasarii alegerilor prin faptul ca astfel s-ar evita derapajele electorale din anul 2012. Proiectul de lege nu prevede si reducerea numarului de parlamentari.

Data alegerilor comasate se va stabili prin hotarare de guvern.

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...