Avem cea mai proasta forma de bicameralism, dar solutia nu e unicameralismul - Interviu

Miercuri, 19 Iunie 2013, ora 19:19
4662 citiri
Avem cea mai proasta forma de bicameralism, dar solutia nu e unicameralismul - Interviu
Foto: Point Public Affairs

Parlamentele unicamerale sunt mult mai numeroase decat parlamentele bicamerale, iar in UE raportul este de 15 la 12. Totodata, Romania are cea mai proasta forma de bicameralism, dar solutia este eficientizarea lui, nu trecerea la unicameralism, sustine consultantul politic Bogdan Dima.

"Forul nostru legislativ este singurul din Europa in care senatorii si deputatii sunt alesi prin acelasi sistem de vot, direct de catre cetateni, reprezinta aceeasi populatie si au un mandat comun de patru ani. Avem cea mai proasta forma de bicameralism", explica Bogdan Dima, asist. univ. dr. la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Asta nu inseamna ca trebuie, automat, sa trecem la unicameralism, cata vreme studiile si practica institutionala au aratat ca bicameralismul este mai potrivit pentru consolidarea democratiei si este cea mai intalnita forma in statele bogate ale lumii, subliniaza Bogdan Dima in interviul acordat Ziare.com, in care explica, pe scurt, care sunt principalele avantaje si dezavantaje ale parlamentelor uni sau bicamerale.

Care sunt principalele functii ale Parlamentului si care trebuie sa fie relatia dintre Parlament si Guvern?

Analizand aranjamente constitutionale din diverse state ale lumii, literatura de specialitate a identificat mai multe functii pentru un parlament. Doua sunt, insa, esentiale: legiferarea prin asigurarea deliberarii intre majoritatea si minoritatea parlamentare, precum si controlul asupra activitatii puterii executive.

Intr-o lume in care problemele socio-economice sunt extrem de complexe si din ce in ce mai specializate, guvernele au dobandit o reala functie de legiferare pentru ca sunt singurele institutii care au capacitatea administativa de a intelege si solutiona cat mai eficient aceste probleme.

Delegarea legislativa (legiferarea prin ordonante) si angajarea raspunderii pentru proiecte de lege initiate de Guvern nu sunt fenomene specifice doar Romaniei, ci si altor state cu democratii consolidate.

Parlamentele au pastrat mai degraba o functie de control politic asupra Executivului decat una de legiferare.

Totusi, in viata de zi cu zi, modul in care functioneaza parlamentele depinde de modul in care functioneaza partidele politice. Daca partidele politice sunt democratizate si isi indeplinesc functiile lor de baza, atunci Parlamentul este puternic si respectat (vezi cazul Congresului SUA, al Parlamentului britanic sau al Bundestag-ului german).

Cate camere poate avea un parlament? Care sunt principalele caracteristici ale statelor care au parlament uni sau bicameral? Cate state au parlament unicameral si cate bicameral?

In spatiul public romanesc se discuta in termeni absoluti: fie bicameralism, fie unicameralism. Putini stiu ca in lume au existat si parlamente cu trei Camere (in Africa de Sud, de exemplu).

Statisticile despre bicameralism versus unicameralism au o relevanta limitata din punct de vedere stiintific, dar nu trebuie ignorate complet. De exemplu, intr-un raport al Inter-Parliamentary Union (IPU) din 2009 se arata ca parlamentele unicamerale sunt mult mai numeroase decat parlamentele bicamerale (112 parlamente din 187 de state au o singura Camera).

Aceste statistici sunt bazate exclusiv pe un criteriu cantitativ, fara a se lua in considerare si o serie de criterii calitative, unele dintre ele importante. De exemplu, intr-un studiu al Senatului francez, se arata ca bicameralismul este structura parlamentara adoptata de cele mai bogate state ale lumii. Dintre primele 15 state care au cel mai mare PIB pe cap de locuitor, doar China si Coreea de Sud au un parlament unicameral.

Daca ne referim doar la statele Uniunii Europene, 12 state au parlamente bicamerale si 15 au parlamente unicamerale.

Majoritatea statelor care au un parlament unicameral sunt relativ mici ca suprafata si au un numar mic de cetateni (Luxemburg, Malta, Grecia, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia).

De asemenea, statele federale sau puternic descentralizate au legislative bicamerale, in timp ce statele puternic centralizate sau cu un grad mai redus de descentralizare au parlamente unicamerale.

Alegerea unei structuri a Parlamentului nu poate fi realizata tinand cont doar de criterii statistice. Fiecare stat, intr-un anumit context dat si in functie de o serie de factori, determina care structura a parlamentului este cea mai potrivita pentru sistemul constitutional propriu si mai ales pentru tipul de democratie pe care dorim sa il avem: majoritarist sau consensualist.

Cum functioneaza un parlament unicameral si care sunt principalele avantaje si dezavantaje?

Unicameralismul prezinta fara indoiala o serie de avantaje. Totusi, cele mai multe sunt mai degraba critici ale modului in care functioneaza bicameralismul decat avantaje intrinseci ale unicameralismului.

(i) O singura Camera este mai eficienta pentru ca necesita cheltuieli mai putine, in timp ce procesul legislativ este mult mai rapid.

(ii) Existenta a doua Camere da nastere rivalitatii dintre ele, competitiei pentru intaietate sau pentru deplina egalitate, ceea ce poate aduce prejudicii functionarii eficiente a forului legislativ.

(iii) Atat timp cat membrii celor doua Camere sunt alesi prin sisteme electorale asemanatoare (majoritare sau proportionale), separarea organica a Camerelor devine artificiala.

(iv) Unicameralismul se potriveste mai bine cu ideea de unitate a natiunii. O singura natiune, o singura Camera parlamentara.

In ceea ce priveste dezavantajele unicameralismului, ma rezum la cateva:

(i) Puterea se poate concentra mult mai usor intr-un parlament unicameral, intrucat nu exista doua Camere care se vor impiedica reciproc sa devina despotice sau sa sprijine un regim autoritar.

(ii) Calitatea actului de legiferare poate scadea, intrucat o singura Camera se pronunta asupra unei proiect de lege sau initiativa legislativa, fara sa existe un control din partea unei a doua Camere, formate din alti parlamentari.

(iii) Eficienta controlului asupra Executivului poate scadea, cu atat mai mult cu cat partidele sunt slabe si liderii guvernamentali puternici.

(iv) In conditiile in care se urmareste extinderea dreptului la autonomie locala si accentuarea procesului de descentralizare, unicameralismul poate elimina sansa autoritatilor locale de a fi reprezentate in Parlament.

Cum functioneaza un parlament bicameral? Sunt mai multe tipuri? Care sunt diferentele intre functiile indeplinite de doua camere?

Cele mai importante trei diferente se refera la atributiile celor doua Camere, durata mandatelor parlamentarilor si sistemul electoral utilizat pentru alegerea lor.

In general, tendinta este ca o Camera sa fie mai importanta ca cealalta. De exemplu, in Austria si Spania veto-ul celei de-a doua Camere poate fi ignorat printr-o simpla majoritate de catre prima Camera.

In plus, in majoritatea statelor cu parlamente bicamerale, Guvernul isi asuma responsabilitatea in fata primei Camere.

In Germania, cancelarul este ales de si este responsabil numai in fata Bundestag-ului.

In Austria, numai prima Camera poate pune in cauza responsabilitatea ministeriala.

Cum functioneaza in acest moment Parlamentul din Romania? De ce dureaza atat de mult adoptarea unor legi, astfel incat foarte multe trec tacit? De ce i se permite Guvernului sa adopte atat de multe ordonante de urgenta?

Inainte de a discuta despre problemele generate de modul de functionare a Parlamentului, ar fi bine sa stim ca forul nostru legislativ este singurul din Europa in care senatorii si deputatii sunt alesi prin acelasi sistem de vot, direct de catre cetateni, reprezinta aceeasi populatie si au un mandat comun de patru ani. Avem cea mai proasta forma de bicameralism.

Dar acest fapt nu inseamna ca trebuie, automat, sa inlocuim structura bicamerala cu o structura unicamerala. Ar trebui sa tinem cont de toate avantajele bicameralismului functional in alte state democratice si sa vedem cum putem modifica bicameralismul nostru ineficient.

Revizuirea Constitutiei din 2003 a introdus eronat dispozitia care a permis adoptarea tacita a unui proiect de lege sau propunere legislativa, daca trece o anumita perioada de la data depunerii la prima Camera sesizata. O asemenea dispozitie ar trebui eliminata pentru a nu permite primei Camere sesizate sa se culce pe o ureche.

De asemenea, faptul ca Guvernul adopta in exces ordonante de urgenta nu are legatura cu structura Parlamentului, asa cum incearca unii sa insinueze. Practica excesiva a delegarii legislative este o realitate in majoritatea statelor democratice.

Importanta pentru Parlament este functia de control pe care o exercita asupra deciziilor autoritatilor executive. Nu exista nicio garantie ca un parlament unicameral va lua mai rapid decizii decat unul bicameral functional.

S-a vorbit despre solutia ca parlamentul roman sa ramana bicameral, dar senatorii sa reprezinte regiunile. Vine acest lucru in contradictie cu Constitutia, care spune ca Romania e stat unitar?

Nu cred. Statele regionale raman tot state unitare, doar ca au un grad mai mare de autonomie locala pentru regiuni.

De exemplu, in constitutiile Italiei si Spaniei se precizeaza clar ca Senatul este format din parlamentari alesi in functie de regiuni. Argumentul ca Romania nu va mai fi stat unitar daca senatorii vor reprezenta regiunile este un simplu mesaj politic de tip populist, in opinia mea.

Mai degraba, problemele reale vizeaza care vor fi atributiile regiunilor, daca acestea se vor infiinta la un moment dat.

Cum poate fi imbunatatita activitatea parlamentului roman?

Cea mai potrivita structura pentru un parlament este cea care ia in considerare realitatile institutionale si politice specifice dintr-un stat. Este cruciala identificarea si analiza in detaliu a factorilor care influenteaza structura si modul de functionare a Parlamentului (de la sistemul electoral si sistemul de partide la raporturile dintre Presedinte, prim-ministru, Guvern si Parlament).

Solutia pentru eficientizarea activitatii Parlamentului nu este trecerea de la bicameralism la unicameralism. Multe studii de specialitate si practica institutionala a statelor democratice au aratat ca bicameralismul este mai potrivit pentru consolidarea democratiei decat unicameralismul.

In opinia mea, ar trebui modificata masiv actuala procedura de legiferare prevazuta in Constitutia Romaniei. Ar trebui sa se faca trecerea la un bicameralism incongruent, asimetric, in care o Camera sa aiba prerogativele esentiale de legiferare si control, iar a doua Camera sa aiba un rol ponderator.

De asemenea, in conditiile in care vor aparea regiunile ca unitati administrativ teritoriale cu personalitate juridica proprie, senatorii ar putea sa reprezinte interesele respectivelor regiuni.

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#parlament unicameral avantaje, #parlament bicameral avantaje, #Bogdan Dima parlament bicameral , #constitutie