Revizuirea Constitutiei: Amendamentele, explicate de avocati: Procurorii sa aiba un dosar beton. Nu mai fac ce vor

Comisia de revizuire a Constitutiei a adoptat, marti, trei amendamente care au generat controverse prin faptul ca ingradesc modalitatile de anchetare a suspectilor, dar pe care avocatii le considera, in principiu, un pas inainte pentru justitia din Romania.

Unele dintre prevederile noilor amendamente sunt incluse si in Codul Penal si Codul de Procedura Penala, ale caror modificari au intrat in vigoare de la 1 februarie.

Probele obtinute ilegal, folosite doar in favoarea acuzatului

Un amendament adoptat, marti, de Comisie se refera la probele obtinute de procurori in mod ilegal si prevede ca astfel de informatii pot fi folosite numai in favoarea acuzatului. Legislatia actuala interzice utilizarea acestor probe in orice circumstante.

Revizuirea Constitutiei: Este posibila folosirea unei probe obtinute ilegal doar in apararea acuzatului

Avocatul Gheorghita Mateut a declarat, pentru Ziare.com, ca prevederea este una fireasca, motivand ca folosirea doar a probelor obtinute legal este un drept al acuzatului, dar o obligatie a organelor judiciare. Asadar, inculpatul poate renunta la acest drept, insa procurorii nu pot renunta la o obligatie.

"Dupa mine este o prevedere fireasca, (...) fiind vorba de un drept al partii, oricand se poate renunta la exercitiul acestui drept, putandu-se folosi anumite probe, chiar daca sunt obtinute ilegal, daca din continutul lor rezulta elemente de fapt care ar putea servi apararii", a explicat Mateut.

Avocatul a adaugat ca ar fi "chiar periculos" sa se permita folosirea probelor dobandite ilegal in acuzare, adica in defavoarea apararii, deoarece "egalitatea este un principiu impus organelor judiciare penale". In concluzie, in cazul procurorilor nu vorbim despre un drept, ca in cazul partilor, ci de o obligatie "la care statul nu poate renunta".

Dubiul este intotdeauna in favoarea acuzatului

De asemenea, avocatul Cristian Sarbu vine in sustinerea colegului sau, amintind ca exista un principiu de drept, care spune ca, daca probele nu sunt adunate in mod legal, "atunci trebuie sa se profite", intotdeauna "dubiul" fiind in favoarea faptuitorului.

Intrebat daca actul justitiei nu ar functiona corect fara introducerea acestui amendament, Sarbu a raspuns ca nu, exemplificand prin faptul ca inregistrarile depuse de procurori la dosar oricum nu erau intotdeauna verificate.

" (Procurorii - n.red.) veneau cu tot felul de inregistrari la dosare, puneau 100 de inregistrari, iar la 30 dintre ele nu se mai uita nimeni sa vada daca sunt legale sau nelegale. Ei le foloseau si pe acelea, deci nu era ok, este bine ca se stabileste lucrul acesta", a lamurit Sarbu.

Interceptarile, autorizate numai de judecator

Un alt amendament recent aprobat se refera la modul in care se realizeaza interceptarile. Astfel, judecatorul este singurul care poate autoriza ascultarea telefoanelor sau alt tip de supraveghere, limitand posibilitatea procurorului de a mai face interceptari, in mod exceptional, timp de 48 de ore. Totodata, noile prevederi arata ca interceptarile nu mai pot fi realizate inaintea inceperii urmaririi penale.

Revizuirea Constitutiei: Cine decide cand si cum ne pot fi ascultate telefoanele

Mateut nu este de acord cu aceasta modificare, sustinand ca o asemenea prevedere va pune in dificultate procurorul si activitatea lui, pentru ca "exista situatii in care orice intarziere deteminata de parcurgerea procedurii de obtinere a autorizatiei de la judecator ar putea aduce prejudicii urmaririi penale".

"De aceea, cred ca, in mod exceptional, ar trebui sa i se dea si procurorului dreptul si chiar obligatia de a autoriza, pe o durata scurta, efectuarea de activitati de supraveghere tehnica, dar cu conditia confirmarii ulterioare de catre judecator. Deci cum era si pana acum, desi eu cred ca durata prevazuta era prea mare, ar fi necesara o durata mai scurta, de cel mult 24 de ore", a explicat avocatul.

Cand esti instiintat daca ti se asculta telefonul

Acesta a mai mentionat ca persoanele ascultate nu sunt instiintate de activitatile procurorilor daca urmarirea penala se efectueaza in rem, respectiv cu privire la fapta, ci numai daca cercetarea se refera la faptuitor.

"Noul Cod de Procedura Penala reglementeaza o etapa de urmarire penala in rem, adica doar cu privire la fapta, nu si la persoana. Dupa care, daca din cuprinsul urmaririi penale in rem rezulta probe sau date ca o persoana a savarsit o infractiune, procurorul poate sa inceapa urmarirea penala fata de persoana, iar in acest interval, intre urmarirea in rem si urmarirea in persona, pot exista activitati de supravheghere tehnica, fara ca ele sa fie aduse la cunostinta suspectului", a detaliat avocatul.

Procurorii s-au invatat doar sa stea si sa asculte

Cristian Sarbu este de parere ca "inainte te puteau intercepta, bine-mersi, cand voiau ei, iar acum te pot intercepta, dar trebuie sa si prezinte acest lucru".

"Inceperea urmaririi penale se face in doua situatii, cand cunosti faptuitorul sau cand cunosti fapta, adica in persona sau in rem. Ei pot primi mandat si intercepta cat vor, dar cand vor sa aiba treaba si cu tine, adica dupa trei luni dupa ce asculta pe fapta, sunt obligati sa inceapa urmarirea penala si sa te si anunte.

Aici era problema procurorilor, dar e o problema artificiala. S-au invatat doar sa stea si sa asculte. Nu, nu se mai poate lucrul asta, totul se va face intr-un cadru legal, ca omul sa aiba posibilitatea sa isi faca apararea", a continuat Sarbu.

Arestarea preventiva, numai dupa punerea in miscare a actiunii penale

Referitor la amendamentul in care se precizeaza ca arestarea preventiva poate fi dispusa doar dupa punerea in miscare a actiunii penale, Gheorghita Mateut a precizat ca nu este neaparat o noutate.

Revizuirea Constitutiei: Arestarea preventiva, doar dupa inceperea actiunii penale

"A existat si in Constitutia din 1991, cu modificarile aduse in 2003, si este si in concordanta cu noul Cod Penal, care prevede ca masura arestarii poate fi dispusa doar fata de inculpat, deci trebuie sa fie pusa in miscare actiunea penala. Cu toate acestea, cred ca se simtea nevoia unei prevederi exprese in Constitutie (referindu-se la adaugirea 'dupa punerea in miscare a actiunii penale, cand o persoana devine din suspect inculpat' - n.red.) ", a lamurit avocatul.

El a mentionat ca s-a simtit nevoia unei asemenea prevederi in noua Constitutie, pentru ca sub imperiul vechii reglementari, cea in vigoare, se permite arestarea preventiva si inainte de punerea in miscare a actiunii penale, adica si fata de suspect.

Revizuirea Constitutiei: Prevederile legate de interceptari, arest, probe ilegale ce pot fi folosite in proces

Pe de alta parte, Cristian Sarbu a adaugat ca acest amendament ii obliga pe procurori sa intocmeasca "un dosar beton" si sa nu mai poata lua masuri impotriva unor oameni nevinovati.

"Inainte te puteau lua de pe strada fara sa te intrebe cine esti, te arestau fara sa stie ce se intampla, acum trebuie sa caste bine ochii, sa nu mai ia persoane nevinovate pana nu au probe si pana ce dosarul nu este facut beton", a incheiat avocatul.

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...