Mascati in jurnalism, fara masca in politica

Pentru a nu fi acuzat de lacune deontologice, acest text trebuie sa inceapa cu o serie de truisme. Romania este o tara libera si daca e sa le luam dupa Constitutie cat se poate de democratica.

Intr-un astfel de stat de drept, dreptul de a alege si a fi ales nu poate fi ingradit decat de instante judecatoresti, ceea ce nu este cazul in situatia de fata. Jurnalistii, in calitate de cetateni cu drepturi depline, se bucura de toate drepturile civile, inclusiv de acela de a incerca sa-i convinga pe alegatori ca merita un loc in Parlament.

Si aceiasi jurnalisti merita prezumtia de nevinovatie politica: cu toata naivitatea de care sunt in stare, pornesc de la premisa ca vor, intr-adevar, cum spune traducerea barbara a expresiei americane, "sa faca o diferenta". In acelasi timp, din momentul in care si-au asumat pozitia de politician, trebuie sa accepte sa fie tratati ca atare - inclusiv de fostii colegi de breasla.

Sever Voinescu, Catalin Avramescu si cei care probabil vor urma sa isi agate legitimatia de presa in cui ca sa n-o zgarie carnetul de partid au, fara nici o putinta de tagada, dreptul sa-si schimbe cariera in orice moment al vietii doresc - inclusiv zilele acestea. Dincolo de toate adevarurile enuntate in primul paragraf, au insa, si o problema.

Culmea, enuntata printre randurile editorialului de "La revedere" chiar de domnul Voinescu. "Inteleg bine ca decizia de a intra in competitia politica ma plaseaza intr-o incompatibilitate morala cu postura de comentator in acest ziar". Indraznesc sa-l contrazic pe domnul Voinescu: nu a devenit incompatibil cu jurnalismul o data cu anuntul candidaturii, ci a devenit astfel din prima secunda a celei dintai negocieri cu un partid politic.

Anuntul unei candidaturi reprezinta etapa finala a unui proces lung, in care cererea si oferta se discuta, se cantaresc, se nuanteaza. Pentru ca o persoana sa ajunga candidat in alegerile parlamentare, sunt necesare ore multe si zile lungi de negociere - nu doar despre sferele inalte si ratiunea pura a principiilor si doctrinelor politice ci si despre aspectele mai murdare cum ar fi banii de campanie, impacarea eventualilor contestatari din partidul respectiv sau circumscriptia in care doritorul de fotoliu la Casa Poporului are cele mai multe sanse.

Viitorul candidat trebuie acceptat si asimilat de partidul cu care negociaza si despre care sa spunem ca scrisese fara nici un interes pragmatic texte majoritar favorabile. Or, domnul Voinescu a parcurs aceste etape inevitabile fara sa-si anunte public dorinta de a se vedea reprezentant al PD-L in campania din toamna. La fel a facut si cand si-a negociat candidatura respinsa ca ambasador la Washington.

La fel a facut si domnul Avramescu in vremea cand si-a conservat statutul de analist impartial pregatindu-si in paralel saltul catre Cotroceni, unde astazi este inca consilier. Amandoi au jucat in acelasi timp in doua piese - numai ca doar in cea jurnalistica si-au pastrat masca pe fata.

Se spune ca diferenta intre jurnalist si politician este urmatoarea: "ziaristul vorbeste despre ce nu stie iar politicianul tace despre ce stie." Daca acceptam aceasta definitie, cat de credibili mai sunt domnii Avramescu si Voinescu atunci cand spun ca abia ieri au devenit politicieni?

Oana Dobre

Vasile Dîncu, despre posibila retragere a lui Cătălin Cîrstoiu: ”Bucureştiul este mereu surprinzător”

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, a afirmat luni, 11 aprilie, că deocamdată candidatul PSD PNL la Primăria Capitalei este Cătălin Cîrstoiu, iar acesta are timp până...

Președintele PMP: Declinul PSD-PNL a început cu "decizia ridicolă de a-şi anunţa înfrângerea în Bucureşti” înainte de începerea campaniei

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, consideră că decizia coaliţiei PSD-PNL de a avea candidaţi separaţi la Primăria Capitalei reprezintă începutul „marii prăbuşiri a partidului unic”,...