Revizuirea Constitutiei (I): Fiecare popor are Constitutia pe care o merita

Luni, 11 Februarie 2013, ora 13:11
11883 citiri
Revizuirea Constitutiei (I): Fiecare popor are Constitutia pe care o merita

Subiectul revizuirii Constitutiei a tot fost readus in atentia publica in ultimii ani de catre o sumedenie de politicieni, dar prea putini dintre ei ar fi in stare sa dea un raspuns onest la intrebarea "De ce trebuie sa ne revizuim Constituia, cata vreme exista state care au aceasta lege fundamentala veche de sute sau chiar mii de ani?".

Cea mai veche Constitutie in vigoare este cea a micutul stat San Marino si dateaza de la 1600. Constitutia Statelor Unite a intrat in vigoare in 1789, in timp ce Constitutia Frantei a fost adoptata in 1958 si a fost amendata pana acum de 18 ori, ultima oara in 2008.

Romania a adoptat actuala Constitutie in 1991, dupa caderea comunismului, si a revizuit-o in 2003.

De ce si cand simte un popor ca trebuie sa isi revizuiasca Legea Fundamentala si cand este intelept sa o si faca?

Am adresat cateva intrebari pe aceasta tema prof.univ. Simina Tanasescu, doctor in drept constitutional, cadru didactic la Universitatea Bucuresti si director al Centrului de Drept Constitutional si Institutii Politice.

Revizuirea Constitutiei (II): Despre imunitatea parlamentara si referendum

De ce are Romania nevoie de o noua revizuire a Constitutiei? Cea a statului San Marino a supravietuit mileniilor. De ce nu putem pur si simplu "imprumuta" Constitutia altei tari cu traditii democratice, sa spunem cea a SUA sau a Frantei?

In spatiul public romanesc din ultimii ani discutiile si dezbaterile referitoare la revizuirea Constitutiei pot fi asemanate fluxului si refluxului marin: cresc si descresc, oarecum alternativ.

O intrebare, in mod logic, ar trebui sa le preceada, anume de ce este necesara revizuirea Constitutiei. Raspunsul la aceasta intrebare se poate dovedi util pentru a lamuri atat cauzele cat si scopurile unei eventuale revizuiri.

Ca orice constructie omeneasca si Constitutia Romaniei este imperfecta si poate ca lista completa a deficientelor sale ar epuiza spatiul tipografic limitat pus la dispozitie cu generozitate de redactie, insa intelepciunea populara afirma ca "e mai bine sa ai aproximativ dreptate decat sa te inseli in totalitate", iar atunci cand legilor li se pretinde perfectiunea este bine sa fie avuta in vedere si natura umana a creatorilor si beneficiarilor lor.

"Masurarea" sau evaluarea Constitutiilor este deseori realizata de profesionistii dreptului prin prisma a doua functii esentiale pe care acestea ar trebui sa le indeplineasca, anume functia normativa si cea de integrare.(D.Grimm, "Integration by Constitution" (keynote essay), I-CON May 2005, p.193 si urm.)

Functia normativa a Constitutiei se refera la conceptul juridic, adica acel set de reguli si standarde de comportament ce vizeaza membrii unei comunitati umane si care produc efecte juridice mergand de la predictibilitatea conduitelor pana la siguranta personala a indivizilor si de la garantarea unor limite eficiente pentru puterea discretionara a statului pana la echilibrata functionare a autoritatilor publice.

Functia de integrare a Constitutiei face trimitere la efectele meta-juridice ale conceptului juridic, ce se manifesta prin crearea sau intarirea unei stari de solidaritate intre indivizii care isi stabilesc propriile reguli de baza. Prin identificarea si ridicarea la rang de norma suprema a protectiei juridice asigurata anumitor valori, comune tuturor indivizilor care alcatuiesc respectiva colectivitate umana, Constitutia nu face altceva decat sa consfinteasca trasaturile definitorii ale respectivei comunitati si sa stabileasca adevarate linii de demarcatie in plan valoric si social.

In plan strict legal, esecul unei Constitutii se face remarcat in special prin - mult prea - desele abateri de la litera si spiritul sau. In plan meta-juridic, esecul functiei integrative poate fi cauzat si de slabiciunile normative ale textului, dar depinde si de realitatea sociala. Integrarea unei colectivitati umane nu poate fi in intregime creatia unei Constitutii, dar poate fi influentata de buna sa functionare in plan strict juridic.

Istoria a inregistrat si exemple de Constitutii extrem de eficiente in plan legal, dar care au produs fracturi profunde, mergand pana la "dezmembrari" ale societatilor in care au functionat. Cel mai bun exemplu de reusita sub toate aspectele il ofera Constitutia SUA, iar cel mai graitor exemplu de esec in planul integrarii, in ciuda eficientei juridice, il constituie Constitutia germana de la Weimar.( D.Grimm, ibidem.)

Pe aceasta scala Constitutia Romaniei adoptata la 8 decembrie 1991 si modificata in 2003 se plaseaza intre cele doua repere mentionate, viabilitatea sa de aproape doua decenii fiind mai degraba o dovada a reusitei decat a esecului. Fara indoiala insa ca aceasta reusita nu este deplina.

O lege fundamentala este oricand perfectibila, trebuie doar cantarit atent momentul (cand), metoda (cum) si doza (ce) de perfectionare care i se administreaza.

In acest context, nu este lipsit de semnificatii faptul ca dorinta de schimbare a Constitutiei Romaniei adoptata in decembrie 1991 si deja revizuita o data in 2003 se face simtita in cele mai diverse straturi ale societatii romane contemporane, insa ea pare sa varieze in intensitate in functie de natura sociologic stabilita a acestor straturi. O alta variabila pare sa fie si anvergura revizuirii dorita ori asteptata. In ce ma priveste am fost si raman adepta unor modificari menite a ajusta treptat si in sens constructiv textul la nevoile sociale generale si nu doar la ceea ce poate parea iminent la un moment dat, insa isi poate pierde importanta pe termen lung.

Tocmai de aceea apreciez ca o revedere a textelor constitutionale poate fi realizata oricand se remarca o reala necesitate de corelare intre realitatea sociala si cea normativa, cu conditia ca ea sa fie facuta in mod intelept.

De ce este numita Constitutia "legea fundamentala" a unei tari? Ce este obligatoriu sa contina ea?

Constitutia nu face altceva decat sa consfinteasca trasaturile definitorii ale unei comunitati umane si sa stabileasca adevarate linii de demarcatie in plan valoric si social. Tocmai de aceea ea mai este numita si Legea fundamentala a unui stat.

In abstract ea este menita a fi perpetua, caci creeaza un liant (solidaritate) intre membrii colectivitatii umane. In realitate ea este intotdeauna perfectibila si necesita revizuiri ori chiar inlocuiri. Insa trebuie precizat ca de durabilitatea in timp a selectiilor valorice operate prin legea fundamentala poate depinde, uneori, insasi supravietuirea grupului de indivizi constituit in stat. Stabilitatea Constitutiei nu este o valoare in sine si nu trebuie fetisizata, insa absenta ei se poate transforma intr-un risc pentru orice colectivitate umana.

Nu exista un retetar pentru legile fundamentale, care pot sa includa doar prevederi referitoare la autoritatile statului (Constitutiile SUA si Frantei) ori dimpotriva, cu precadere dispozitii de protejare a drepturilor cetatenilor (cea mai mare parte din Constitutia scrisa a Marii Britanii).

In oricare varianta insa, inclusiv combinatiile dintre cele doua extreme mentionate mai sus si care constituie regula in materie, Constitutiile vor consacra ceea ce comunitatile umane respective (ori reprezentantii lor in adunarea care adopta Constitutia) considera a fi esential si definitoriu pentru ele.

Altfel spus, "fiecare popor are Constitutia pe care o merita si care i se potriveste" (Thomas Paine)

Exista diferente mari intre Constitutiile diferitelor tari? Cate tipuri de republici exista si in cate variante (cate moduri de a alege presedintele, de a imparti puterea intre acesta si Executiv, etc)

Desigur. E bine sa ne amintim intotdeauna insa ca reglementarea cat mai clara a raporturilor dintre autoritatile statului, ori precizarea unei forme de guvernamant (monarhica sau republicana), ori instituirea unui regim politic (parlamentar sau prezidential), precum si stabilirea anumitor raporturi intre autoritatile statului (de ex. intre parlament si guvern in privinta legislatiei delegate ori intre seful statului si guvern cu privire la procesele decizionale intra-executive, ori intre seful statului si parlament cu privire la responsabilitatea clasei politice, etc.) nu reprezinta un obiectiv in sine al Constitutiei.

Toate acestea nu sunt decat modalitati prin care se urmareste autenticul scop al oricarei legi fundamentale, anume limitarea puterii politice de asa natura incat libertatea fiintelor umane sa fie aparata cat mai eficient de orice posibile abuzuri.

Astfel, este extrem de important ca atunci cand politicienii convin asupra anumitor reguli de comportament social ei sa fie nu doar constienti de faptul ca acele reguli ii au ca destinatari in primul rand pe ei, in chiar calitatea lor de decidenti, ci si sa fie primii care le respecta si le aplica tocmai pentru a putea beneficia si ei de efectul lor protector.

Incercarea de ocolire ori de modificare a regulilor jocului ori de cate ori se constata ca ele nu convin unor prioritati de moment poate fi destabilizatoare; instabilitatea normativa la acest nivel poate conduce la lipsa de predictibilitate a conduitelor umane si, la limita, la anarhie.

Tocmai de aceea trebuie mentinut un atent si delicat echilibru intre dorinta naturala si benefica de permanenta perfectionare a sistemului politic, inclusiv prin perfectionarea cadrului normativ (dar nu numai; si imbunatatirea calitatii mediului politic in general poate fi un deziderat la fel de onorant si onorabil) si necesara stabilitate, cunoastere si acceptare generala, pe scara larga, a principalelor standarde de comportament in materie.

Pacea sociala, cu deplina respectare a demnitatii tuturor participantilor la procesele decizionate democratice, ar trebui sa constituie finalitatea ultima in orice demers de acest tip.

Citeste si:
Istoria guvernelor României
Istoria guvernelor României
O fi bimilenară istoria ceaușistă a poporului român, dar istoria documentată a guvernelor României nu este mai veche de 159 de ani. În tot acest timp, Principatele Unite, apoi Regatul...
Gabriela Firea, despre proiectul PSD privind plafonarea prețurilor la energie și gaze: „Noile facturi dublate ar însemna un cost suplimentar de minim 1200 de euro pe an”
Gabriela Firea, despre proiectul PSD privind plafonarea prețurilor la energie și gaze: „Noile facturi dublate ar însemna un cost suplimentar de minim 1200 de euro pe an”
Gabriela Firea a anunțat luni, 18 octombrie, că proiectul PSD privind plafonarea prețurilor la energie și gaze va ajunge astăzi în Senat. Astfel, potrivit proiectului social democraților,...
Sursa: Ziare.com