Revizuirea Constitutiei: o cardasie impotriva poporului, un dezastru! Interviu cu prof. Gh. Iancu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 20 Februarie 2014, ora 11:24
8769 citiri
Revizuirea Constitutiei: o cardasie impotriva poporului, un dezastru! Interviu cu prof. Gh. Iancu

Avem proiectul unei Constitutii primitive, rudimentare, prima forma care a existat in istoria lumii constitutionale, in mare parte facuta pentru anumite persoane, inclusiv pentru cele cu probleme penale, iar rezultatul este un dezastru, este de parere profesorul de drept constitutional Gheorghe Iancu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. Iancu a explicat ca numarul articolelor neconstitutionale din proiect se ridica la 91, nu doar la cele 26 respinse de CCR, consecinta a faptului ca membrii comisiei de revizuire habar nu au de Drept Constitutional, iar expertii nu au fost chemati niciodata sa-si spuna parerea.

Profesorul Gheorghe Iancu considera inacceptabil faptul ca CCR nu a sanctionat neincluderea in proiect a rezultatelor referendumului din 2009: "Nu se poate sa spui acum ca efectele referendumului nu au fost obligatorii. Este foarte periculos, o cardasie impotriva poporului, pentru ca poporul a vrut atunci unicameralism si 300 de parlamentari".

Care sunt cele mai mari probleme ale acestui proiect de revizuire a Constitutiei?

Constitutia aceasta este un dezastru. Dupa numaratoarea mea sunt 91 de neconstitutionalitati in proiectul de revizuire, nu doar cele 26 gasite de CCR. Doar vreo 30 de articole sunt constitutionale. Ce poti sa spui despre o asemenea situatie?

Si Constitutia din 1991, si revizuirea din 2003 au fost facute pentru anumite persoane, inuitu personae. Si acum se intampla la fel, numai ca nu se mai stie care e persoana. Acum cateva luni se stia. Acum nu se mai stie, pentru ca PSD si PNL, Ponta si Antonescu, se cearta intre ei si nu se mai stie cine va candida la presedintie.

Ambele partide au dorit sa goleasca de continut functia prezidentiala, fara sa ia in calcul ca unul dintre ei ar putea ajunge acolo. Nimeni nu a sesizat nici in 1991, nici in 2003 ca unele texte pe care le-au modificat se pot intoarce impotriva lor.

Si de data aceasta s-a pornit in ideea de a o face pentru o anumita persoana, cea care urma sa candideze la presedintie, acum insa lucrurile incurcandu-se in USL nu prea mai stiu ce sa faca.

Unul dintre reprosurile specialistilor in domeniu, ale reprezentantilor societatii civile, ale unor institutii precum CSM, a fost netransparenta acestui demers. Considerati ca ea a fost, intr-adevar, o problema in acest proces? Prin transparenta ar fi evitate greselile constatate de CCR?

Asta este un mod de lucru al celor care habar nu au. Daca fac prostii sunt criticati, asa ca fac in secret si ne pun in fata faptului implinit. Ce avem noi este o Constitutie primitiva, rudimentara, prima forma care a existat in istoria lumii constitutionale. Regele o facea cu cativa apropiati si apoi o acorda poporului, de aceea se si numea Constitutie acordata.

Exista o lege a transparentei potrivit careia actele administrative importante trebuie puse in discutie publica. Daca punem in discutie legi, cu atat mai mult trebuie sa pui in discutie legea fundamentala care traseaza liniile dezvoltarii unui popor.

In toamna am fost chemati 6-7 specialisti in drept la presedintele Senatului si am fost rugati sa fim experti ai comisiei de redactare. Doar ca ni s-au cerut observatii exclusiv in scris. Ce insemna sa te apuci sa scrii in doua zile observatii la 50 de articole? Daca am fi avut la dipozitie 2 luni, sa zicem, era altceva. Si atunci am cerut sa fim consultati verbal.

N-am fost chemati niciodata acolo. Niciodata. Asta in timp ce in comisia de revizuire nu exista nici macar un constitutionalist. Daca aceasta comisie voia sa fie cat mai bine, ne chema. Dar comisia nu dorea sa fie cat mai bine, nu dorea sa auda parerea noastra, ci sa fie cum vrea ea.

Vorbeati de o Constitutie dedicata si v-ati referit la aspectul raporturilor dintre institutii si demnitati. Exista si opinia ca ar fi o Constitutie care ar putea obstructiona justitia?

Prevederile de procedura penala introduse in Constitutie justifica aceasta temere. Sunt o serie de persoane protejate in aceasta Constitutie. Urmarirea penala trebuie facuta "sub control", ca sa nu ne surprinda DNA si sa nu stim ce sa facem. Sigur ca interceptarile pot fi folosite si abuziv, dar impotriva acestor abuzuri ar fi trebuit introduse masuri de siguranta a persoanei in articolul 23. Ele nu exista insa decat pentru arestare, retinere si perchezitie.

Singurul aspect reglementat este ca interceptarile nu se pot face decat in timpul urmaririi penale. Asta e gresit si v-o spun ca fost procuror la Parchetul General. Exista tot felul de grupuri ingrozitor de secrete pe care nu le descoperi decat dupa ani de zile. Nu le descoperi daca interceptarile sunt posibile doar dupa inceperea actiunii penale.

In cazul grurpurilor infractionale organizate e greu sa gasesti probe.

In plus, prin incercarea de a scoate parlamentarii de sub competenta ICCJ, respinsa si ea de CCR, e clar ca actuala majoritate urmarea sa iasa de sub pulpana justitiei supreme pentru ca acolo lucrurile nu se pot aranja. Cand partidele incearca sa-si puna la adapost oamenii inseamna ca acei oameni faceau matrapazlacuri.

Textele de procedura penala au ce cauta in Constitutie?

Unele da, dar in niciun caz unul precum acela respins de CCR, care stabilea ca probele obtinute ilegal ar fi putut fi folosite doar in favoarea acuzatului. Vedeti, eu le reprosez acestor oameni din comisia de revizuire a Constitutiei ca nu au habar de drept constitutional. Exista o materie care se numeste continutul normativ al Constitutiei care spune exact ce ar trebui sa cuprinda o Constitutie.

Oamenii astia clar nu au trecut printr-un astfel de curs si de aceea au bagat acolo de-a valma de toate. Si pornind de la continutul normativ al Constitutiei iti dai seama cate prevederi au fost introduse cu dedicatie. Pe langa chestiunile penale, in aceasta categorie cu dedicatie intra si modul de desemnare a premierului.

Un prim ministru este desemnat in cadrul regulilor unui tip de regim politic. Nu poti sa iei reguli dintr-un regim politic si sa le aplici in alt regim politic, ca strici totul. Regimul politic este o notiune constitutionala precisa: totalitatea metodelor si procedeelor de realizare a puterii in stat. Continutul acestor metode si procedee trebuie cantarit cu cantarul de bucatatie, la gram, nu cu un catar de tone. Ei au cantarit cu cantarul de TIR.

In republicile cu regim politic parlamentar, premier este desemnat presedintele partidului care a castigat alegerile, sigur cu nuante de la tara la tara. Asta voiau sa aplice si domnii acestia care habar nu au de contitutional. Dar in regimurile parlamentare, presedintele este ales de Parlament. In sistemul prezidential sau semiprezidential, ca la noi, presedintele este ales de popor si are aceeasi importanta ca si Parlamentul.

Deci daca voiau sa aplice textul acela referitor la desemnarea presedintelui ar fi trebuit sa aplice in ansamblu un regim politic parlamentar, ca in Italia, cu care ne asemanam cel mai tare. Dar nu stiu daca poporul ar accepta sa nu isi mai aleaga seful statului prin vot direct. Iar cat este ales prin vot direct si avem un regim politic semiprezidential, presedintele nu poate fi pus pe pozitiei inferioara, nu se subordoneaza Parlamentului, are o pozitie egala cu acesta.

In Germania, unde presedintele e ales de Parlament, el are cam aceeasi pozitie in desemnarea primului ministru ca Parlamentul. Daca intr-un regim politic parlamentar exista acest echilibru, cum sa nu fie la noi?

Dar exista si articole care chiar ar fi trebuit revizuite, dar nu au fost, ceea ce e foarte rau.

De exemplu?

De exemplu art. 75 din Constitutie in care au fost modificate aspecte minimale, o cosmetizare, dar problema a ramas. Care e problema? In Germania, de unde a fost imprumutat sistemul, e sesizata intai camera decizionala, intotdeauna Bundestag-ul. Ea stabileste ce trebuie sa cuprinda un text de lege. Il adopta si il trimite celei de-a doua camere, care e Senatul, Bundesratul. Senatul e posibil sa-l accepte in aceeasi forma, si atunci merge la promulgare, sau sa aiba obiectii.

Textul cu obiectii se intoarce la Bundestag, care fie si le asuma, fie nu e de acord cu ele si sesizeaza Tribunalul Constitutional. Tribunalul alege intre varianta Bundestag-ului sau a Bundesrat-ului si cea aleasa merge la promulgare. Acesta este bicameralismul.

La noi e sesizata prima camera, nu aceeasi intotdeauna, care adopta proiectul chiar tacit, dupa care a doua camera, cea decizionala, adopta ce forma vrea ea si trimite legea la promulgare. Prima camera nu face asadar nimic, iar a doua face ce vrea. Asta nu e bicameralism, e un fel de unicameralism faptic. Dar asa e cand crezi ca fotbalul, agricultura si Constitutia pot fi facute de oricine.

Ati vorbit de unicameralism si bicameralism. CCR nu a reclamat neintroducerea in proiectul de revizuire a rezultatelor referendumului din 2009.

Asa cum chirurgia nu o face dermatologul, asa nici dreptul constitutional n-ar trebui sa-l faca civilisti, penalisti si oameni politici, adica cei care compun acum CCR. Nu e acolo nici macar un constitutionalist. Exista o decizie a CCR din 2012 care spune foarte clar ca efectele referendumului nu pot fi ignorate, deci sunt obligatorii

Nu se poate sa spui acum ca efectele referendumului nu au fost obligatorii. Este foarte periculos, o cardasie impotriva poporului, pentru ca poporul a vrut atunci unicameralism si 300 de parlamentari.

Eu, personal, sunt impotriva unicameralismului, dar nu are importanta asta. Cat timp poporul care, conform articolului 2 din Constitutie, detine puterea, a decis, nu mai conteaza, facem ce zice el.

CCR transmite implicit mesajul ca efectele referendumului sunt facultative?

Da. Si isi anuleaza propria decizie din 2012. Dar asta e un principiu comunist: ignora si izoleaza.

Urmeaza dezbateri parlamentare care vor modifica cu siguranta proiectul de revizuire si, dupa votarea lui, proiectul va ajunge la CCR din nou, pentru avizul final si obligatoriu. Pot fi eludate obervatiile de acum ale Curtii?

Art. 152 spune clar ce nu poate fi revizuit. In urma compararii textelor din proiectul de revizuire cu articolul 152 au rezultat 26 de articole care incalca limitele revizuirii. Cred ca Parlamentul nu poate decat sa se supuna deciziei Curtii.

Marcel Ciolacu închide subiectul programului magazinelor în weekend. „Nu este oportun”
Marcel Ciolacu închide subiectul programului magazinelor în weekend. „Nu este oportun”
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat joi, 28 martie, că semnalele primite din rândul societăţii arată clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend. "În...
Conspirația „George Soroș”, din nou în România, în plin an electoral. Reacția nervoasă a lui Cioloș, întrebat dacă miliardarul se află în spatele partidului său
Conspirația „George Soroș”, din nou în România, în plin an electoral. Reacția nervoasă a lui Cioloș, întrebat dacă miliardarul se află în spatele partidului său
Europarlamentarul REPER Dacian Cioloş a declarat la Iaşi, după ce a fost întrebat de un bărbat dacă în spatele partidului din care face parte se află George Soros, că nu s-a întâlnit...
#revizuire Constitutie, #Gheorghe Iancu Constitutie, #referendum 2009 , #constitutie