Cateva note despre esecul "intelighentiei" mioritice

La capatul unei discutii pe facebook intinse recent de-a lungul catorva zile, in care la un moment dat s-a otarat la mine: dar unde e acea voce temperata, care interpreteaza evenimentele cu capul pe umeri?, la care i-am raspuns: "insa cine s-o mai auda in tot delirul asta ideologic: vin peste noi, ne iau gatul, o sa ne oblige sa ne schimbam sexul si culoarea pielii, trebuie sa ne aparam cu orice pret vs sa-i pedepsim, cenzuram, reducem la tacere pe toti bampirii care i-au impilat pe marginali si pe dezmosteniti atata vreme?

Sincer, se mai poate strecura cineva sa spuna oarece si sa si fie ascultat intre extremele astea? Personal, consider ca orice presupozitie sau judecata apriori ce vizeaza caracteristicile morale ale unui om pe baza culorii pielii sale, a sexului sau a confesiunii religioase careia ii apartine este profund injusta.

Dupa cum cred si ca unele societati contemporane au mari socoteli neincheiate cu propriul trecut. Si ca indivizi ai caror inaintasi au fost niste ticalosi cu semeni ai lor pe care i-au dezbracat de tot ce aveau si ii compunea ca fapturi umane, trebuie la un moment dat sa isi ceara scuze si sa incerce sa indrepte urmarile acelor greseli, nu sa faca pe mortu-n papusoi cand e vorba de inegalitate de sanse, discriminare sistemica si un urias deficit de solidaritate fata de cei saraci, bolnavi, marginalizati si nedreptatiti by default. "Dar poate ma insel eu...", replica distinsului profesor universitar si scriitor timisorean cu care incercam sa port o conversatie a fost imparabila: "cazierul lui George Floyd nu e taman fotogenic".

Intelectualul roman fata cu reactiunea e una dintre cele mai respingatoare intruchipari cu care am de-a face in ultima vreme. Domnul la care ma refer mai sus, si al carui nume nu tin sa-l notez fiindca a devenit pentru mine, intr-un timp foarte scurt, complet irelevant, este doar una dintre "personalitatile publice" (s-o recunoastem, aceasta sintagma e ingrozitor de uzata) ale caror luari de pozitii ultraconservatoare forteaza, accelerand-o fara motive rationale, o schisma in societatea romaneasca care nu se regaseste in nici un caz in situatia de a amenda radicalismul stangii americane - in Romania problemele noastre sunt in continuarea saracia endemica, rezultat direct al coruptiei inimaginabile pentru orice tara dezvoltata, care de treizeci de ani incoace a pagubit tara de ceea ce ar fi putut avea parte daca nu paseam in post-comunism cu stangul, ca sa nu intram in detalii si sa vorbim despre tot ce a urmat.

In loc sa ne vedem de ale noastre, pe noi ne scot din papuci stirile manipulate de Fox News, Breitbart si intregul edificiu media cvasi-fascist al Americii, de parca toate problemele sociale ale Romaniei au fost rezolvate (sistemul sanitar la pamant, educatia in cadere libera, cultura in pragul inanitiei, traind cu cutitul la os si intr-o amaraciune dezolanta, jumatatea de tara iliterata si traind sentimentul unei amare zadarnicii, pe care nici un partid politic n-o are decat din vorbe - si numai in prag de alegeri - in vedere), atat de multi concetateni educati (simtindu-se, desigur, superiori, vulgului, prostimii, "mahalalei inepte" numai fiindca au citit ceva mai mult decat nea Gheorghita din deal) traiesc intr-o lume numai a lor, unde cetatenii de culoare vor sa ne ia gatul, iar statuile sunt intinate de "rebeliunea marxista".

Serios, domnilor, pe ce lume traiti? Oare sunteti cetateni ai Statelor Unite ale Americii sau ai acestei Romanii in care doua treimi dintre concetatenii nostri cred ca romii sunt de vina pentru toate relele posibile, pentru imaginea patata a tarii in statele occidentale, cand aceasta minoritate de cel putin 5% din populatia tarii este intru totul absenta din viata politica si sociala a Romaniei, etnicii romi fiind discriminati la tot pasul, considerati inferiori, "nefotogenici" ca nelegiuitul George Floyd si inadmisibili exact ca acum optzeci si cinci de ani?

Cat despre America aceasta condusa de un rasist respingator lipsit de orice urma de empatie pentru orice fiinta umana? Presedintele Statelor Unite pare sa se pregateasca inca de pe acum pentru momentul in care, peste patru luni, nu isi va accepta probabila infrangere in fata unchiasului democrat Joe Biden, punand astfel cea mai puternica si mai inarmata tara din lume intr-o situatie fara precedent, dupa cate stiu, in istoria ei de doua sute treizeci de ani (daca nu punem la socoteala episodul cumplit al Razboiului de Secesiune dintre 1861 si 1865).

Ca un comentariu secundar, prin care aleg sa spun lucrurilor pe nume: sa fii un adept al trumpismului, cel putin in Romania, o tara de la 9000 de kilometri distanta care nu se confrunta in mod real cu nici una dintre problemele care subrezesc politic acest colos mondial (catre care, ce-i drept, Europa a privit vreme de un secol ca spre un far al democratiei si libertatii), trebuie sa fii o persoana cu mari infirmitati sufletesti. Un om care, in alta epoca, i-ar fi aplaudat pe Mussolini, Horthy, Franco, Mosley, Lindbergh sau Doriot.

Pe scurt: daca in legatura cu rasismul larg raspandit printre cei mai multi dintre romani nu mai am de ani buni indoieli, si nu vad cum aceasta problema poate fi rezolvata in viitorul pe care pot cat de cat sa il intrevad, in schimb sunt deceptionat de numarul asa-zisilor intelectuali romani (intelighentia noastra pura si dura intru totul inadaptata vremurilor pe care le traversam) care impartasesc si repeta aproape la virgula mesajele si conduita lui Donald J. Trump, avantul lui anti-democratic si reactionar, fiind partasi, intr-o oarecare masura (ce tine de ideologie radicala si autovictimizare fara temeiuri in realitatea palpabila a acestei tari), la nebunia lui Trump, in vreme ce un numar greu de apreciat de compatrioti tineri si aparent intregi sunt in tot acest timp mai preocupati, in aceeasi lume si in acelasi context cultural si politic tot mai sufocant, de nebunia lui Salam.

Am petrecut de curand trei saptamani in Sofia, unde lumea s-a cam saturat de regimul revoltator de corupt al lui Boiko Borisov, ce nu se da dus cum nu s-ar fi dus nici Dragnea al nostru daca nu-i puneau catusele la o zi dupa o runda de alegeri pierdute (moment care spune multe despre cat de consolidate sunt democratia si separarea puterilor in stat in tara noastra condusa acum mediocru si impiedicat de liberali): pe langa energia protestelor din centrul Sofiei, care a reactivat in mine un spirit care marturisesc ca, dupa silnicia evenimentelor din august 2018, incepuse sa amorteasca, am retinut un stencil fotografiat intr-un pasaj subteran din cartierul in care am locuit: pe el scria "the duty of youth is to challenge corruption".

Remarc cu amaraciune ca, luati de cap cum suntem de pandemie, uriasa dilema a purtarii mastilor si protestele de strada din SUA, am cam uitat unde ne aflam si ce ne impiedica de trei decenii incoace sa ne atingem potentialul.

Claudiu Komartin este redactor-sef al revistei "Poesis international" (din 2010) si al Casei de editura Max Blecher (2010) si vicepresedinte al PEN Romania (2019). A publicat sase volume de poezie (primul - "Papusarul si alte insomnii" - in 2003, iar cel mai recent, antologia "Maestrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017", in 2017, reeditata un an mai tarziu) si a tradus sase carti de proza si patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Clezio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov, Gokcenur C. s.a.). Editii ale cartilor sale au aparut in traducere in Austria (2012), Serbia (2015), Turcia (2015) si Bulgaria (2017). A editat si ingrijit mai multe antologii de poezie recenta si contemporana (generatia razboiului, Vasile Petre Fati, Andrei Bodiu, Constantin Abaluta, George Vasilievici).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Prima întâlnire cu Trump a președintelui conservator al Poloniei de la invazia Rusiei în Ucraina. Duda: ”Am fost invitat în apartamentul său privat” VIDEO

Trump şi preşedintele polonez Andrzej Duda au discutat despre situaţia din Ucraina, NATO şi Orientul Mijlociu, la un dineu găzduit miercuri, 17 aprilie, la New York de fostul preşedinte...

Președintele SUA Joe Biden reia o practică neobligatorie, întreruptă în timpul lui Trump: ”Toţi locatarii Biroului Oval trebuie să fie deschişi şi oneşti faţă de poporul american”

Preşedintele american Joe Biden şi-a făcut publică luni declaraţia fiscală, o tradiţie americană în materie de transparenţă la vârful statului, care a fost temporar întreruptă în...