Cum pot fi fraudate fondurile europene (DW)

In Romania au fost puse la punct tot felul de inginerii prin care sint capusate fonduri europene nerambursabile. Unele sint descoperite de institutiile abilitate, insa altele functioneaza nestingherit.

De-a lungul anilor s-a dovedit ca fraudarea fondurilor europene alocate Romaniei este un capitol mai dificil al hotiei, dar nu unul imposibil de penetrat in special de catre penalii gulerelor albe. Saracia si decalajele dintre rural si urban, precum si dintre regiunile mai dezvoltate economic si cele subdezvoltate incurajeaza coruptia de la structurile centrale ale puterii politice la cele locale. La absorbtia fondurilor nerambursabile pentru exercitiul financiar 2014-2020, care mai pot fi accesate pina in 2023, ocupam penultimul loc in UE, cu zece procente sub media europeana.

Insa "baietii destepti" nu se incurca in procente, fiind calificati si in astfel de fraude. Cel mai mediatizat caz este acela al Societatii Tel Drum, trimisa in judecata de procurorii de la DNA, care il acuza pe Liviu Dragnea ca s-ar afla in spatele acesteia prin interpusi. Desi aflata in insolventa, societatea a castigat si anul trecut contracte cu statul, cele mai multe cu Consiliul judetean Teleorman, in valoare de peste 27 de milioane de euro.

Un alt dosar rasunator este cel al lui IPS Teodosie Snagoveanu, care pastoreste Arhiepiscopia Tomisului. Inaltul prelat a fost acuzat si trimis in judecata pentru prezentarea de acte false in vederea primirii a 200.000 de euro de la APIA. Preasfintitul, impreuna cu citiva afaceristi locali, a declarat in acte ca in perioada 2010-2016 a exploatat peste 300 de hectare de teren pe care era cultivata vie cu struguri pentru vin si cu struguri nobili. Se stie ca pentru culturile viticole APIA plateste fonduri consistente. Numai ca anchetatorii au descoperit ca din 2010 pe terenul respectiv nu mai era nici macar o coarda de vie. In februarie anul trecut preasfintitul&asociatii au fost achitati definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Romania are nevoie ca de aer de investitii in infrastructura, in educatie (unul dintre obiective fiind reducerea abandonului scolar), in sistemul de sanatate, in imbunatatirea conditiilor de mediu - si aici sintem codasa Europei in special in ceea ce priveste poluarea si deficitul de spatiu verde, mai ales in marile aglomerari urbane.

Sint o multime de metode prin care s-au furat si se fura fonduri europene. De exemplu, o companie cu sute de angajati se declara a fi intreprindere mica sau mijlocie pentru a beneficia astfel de banii destinati IMM-urilor. Compania respectiva se imparte fictiv in mai multe intreprinderi mici sau mijlocii pentru a primi finantarea unei investitii, de pilda in proiecte de infrastructura. Astfel de inginerii functioneaza la tot pasul.

Unele sint descoperite si denuntate procurorilor de catre Departamentul pentru lupta antifrauda (DLAF) care conlucreaza cu Oficiul european de lupta antifrauda (OLAF), insa altele functioneaza nestingherit, cu toate pinzele sus, fara ca patronii unor astfel de escrocherii sa ajunga pe mina anchetatorilor. Ar fi o dovada de ignoranta daca nu am recunoaste ca si aici functioneaza dictatul spagii, asa cum se intimpla peste tot unde infractorii simt mirosul banilor.

Deturnarea de fonduri europene este una din retetele cele mai numeroase pe care le folosesc falsificatorii proiectelor de finantare. Un asa-zis investitor primeste in baza unor documentatii false sute de mii de euro pentru construirea unei pensiuni turistice. Numai ca respectiva pensiune se dovedeste a fi de fapt o vila a falsului investitor care, pentru a salva aparentele, gazduieste chiolhanuri cu lautari, petreceri onomastice, botezuri restrinse si alte asemenea servicii "turistice". Sint mii de astfel de inselatorii pe care le fac mai ales functionarii primariilor din mediul rural si protejatii acestora.

Alta inginerie prin care sint capusati banii europeni priveste microfermele, care ar trebui sa distribuie pietei o productie agricola cu precadere ecologica. Sint, desigur, si dintre acestea. Dar sint si micii fermieri care cumpara en-gros de la marii producatori produsele respective pentru a le vinde apoi la preturile celor ecologice. Ei sint asa-zisii tarani in care cumparatorii au incredere deplina ca le vind produse ecologice.

Nu isi pun nici o clipa problema ca vinzatorii din piete sint aceiasi in fiecare zi si ca le-ar trebui zeci sau sute de hectare de teren arabil pentru a produce tone de produse agricole si zootehnice. Ii auzi cum spun "eu nu cumpar decit de la tarani" sau "am eu taranul meu de incredere". In fapt, cei mai multi dintre "taranii de incredere " nu sint decit vinzatori ai produselor pline de azotati sau de alte ingrasaminte chimice platiti de marii producatori sa le vinda marfa. Cum poti sa cumperi trei cartofi care cintaresc un kilogram si sa crezi ca sint barabule produse ecologic?

Controalele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor aplica sanctiuni de la amenzi pina la oprirea comercializarii produselor neconforme cu indicatorii culturilor ecologice. Dar si aici functioneaza institutia spagii, pentru ca altfel ar disparea din piete cartoful de peste 300 de grame pus mot in gramada de pe tejghea.

Desi fraudarea fondurilor europene nerambursabile este mai greu de pus in practica, infractorii de meserie reusesc de multe ori sa sparga si acest cifru mai dificil de dezlegat. Inventivitatea infractionala autohtona isi spune cuvintul.

Articol publicat si pe Deutsche Welle.ro

• Pensiile de stat - un teren minat
• Ce venituri iti ia in considerare banca pentru un credit
• Marturia uneia dintre studentele exmatriculate de la Facultatea de Drept: "Am copiat ca masura de preventie, pentru a nu fi nedreptatita. Nu voiam sa ajung la taxa din cauza celor care copiau"
• Diferentele dintre Pfizer, Moderna si AstraZeneca. Ar trebui sa ne ingrijoreze reactiile adverse? "Oamenii doar raporteaza mai multe reactii din cauza controversei"
• Secretul exploziei lui Mihaila la Parma. E irezistibil pe teren si "invizibil" in viata privata. Cine e iubita fotbalistului

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Kakistocrația în ascensiune. Cum au pierdut încrederea publicului elitele

În ultimul său articol din The New York Times, Paul Krugman, deținător al Premiului Nobel pentru economie în anul 2008 și profesor de științe economice și relații internaționale la...

O faimoasă stațiune din România va fi revitalizată cu fonduri europene. Cât costă proiectul și ce include

Un amplu proiect de dezvoltare, finanţat cu fonduri europene, se va derula în staţiunea Borsec şi va viza mai multe zone importante din oraş. Potrivit unui comunicat transmis de Primăria...