Era digitala si iluzia libertatii

Ceea ce era digitala aduce este iluzia libertatii - sentimentul de a fi parte a comunitatii globale in sanul careia ideile, imaginile si sunetele circula cu o viteza ce desfide imaginatia, sentimentul de a fi, in limitele propriului tau cont de retea sociala, un creator ce intra in contact cu cei asemeni lui, sentimentul de a participa la conversatia universala hranita de milioanele de voci ale utilizatorilor.

Dar aceasta iluzie a libertatii, prezenta in vietile noastre cu agresivitatea unui poster publicitar, nu este decat o iluzie, iar dincolo de fatada glamour a miracolului tehnologic se afla erodarea, treptata si inexorabila, a posibilitatii individului de a-si exercita liberul-arbitru. Era digitala este, in toata splendoarea ei, un timp in care supravegherea, intruziunea, cenzura, dictatul ideologic au devenit parte din rutina existentei.

In era digitala nu se mai ard carti si nu se mai alcatuiesc, in biblioteci, fonduri inaccesibile: este de ajuns o singura apasare de buton pentru ca viata intelectuala si politica sa se incheie, o data cu inchiderea unui cont. In era digitala brutalitatea pompierilor-incendiatori este inlocuita cu sofisticarea tehnologica, dar pasiunea cu care oamenii-carte sunt urmariti de adeptii gandirii unice este aceeasi. In era digitala domesticirea si indoctrinarea sunt elogiate ca forme de ameliorare a firii omenesti: asemeni celor din veacul trecut, arhitectii acestui experiment au ambitia de a fi creatorii unui om nou.

Libertatea este atacata, in era digitala, de o alianta redutabila, alcatuita din angrenajul statal si din mecanismul formidabil al companiilor ce au ajuns sa detina spatiul public. Pandemia a retrezit in state, indiferent de natura regimului lor, vocatia intruziunii si a comenzii ca zone. Cetateanul este un obiect asupra caruia se exercita o forta ce nu mai este, de cele mai multe ori, limitata de domnia legii. Starea exceptionala continua, ca stare de spirit si ca practica de guvernare, chiar si atunci cand ea nu mai este formal in vigoare.

Pentru state, criza sanitara a marcat trecerea Rubiconului. Este foarte probabil ca, de acum inainte, viziunea despre libertate sa fie una influentata de aceasta ambitie de control a statului. Tehnologia este, pentru stat, mijlocul ideal ce ii ofera ocazia de a patrunde acolo unde autocratiile secolului XX au visat sa ajunga, in intimitatea gandirii si a vietii private.

Citeste si https://ziare.com/sebastian-ghita/dna/esec-de-proportii-al-sectiei-speciale-la-inalta-curte-1655557

Tehnologia acorda, acum, instrumentul de a colecta, interpreta si manipula date. Republica Populara Chineza, cu a sa politica de credit social si de sclavie digitala, indica drumul pe care si alte state il vor urma. Conduita lor se va adapta progresului, iar stiinta va fi pusa in serviciul represiunii si al domesticirii.

Companiile care au construit spatiul public contemporan sunt, in mai mare masura decat statele, actorii cu potentialul de a eroda si submina libertatile. Ele au, gratie acestui cvasi-monopol care le revine, posibilitatea de a aplica un mecanism al cenzurii, implacabil si ubicuu. Asemeni statelor absolutiste, ce refuzau dreptul de tiparire al unor carti, companiile digitale de astazi pot elimina de pe piata ideilor pe cei descrisi ca inamici. Posesoarea ale spatiului public, ele pot taia caile de comunicare, prin extinderea abuziva a prerogativelor lor. Ele pun in pericol mortal ideea de piata libera a ideilor, prin modul asimetric in care actioneaza.

In cele din urma, orice spatiu care practica, pe scara larga, cenzura inceteaza sa mai fie unul transparent si concurential. Companiile digitale, ca retele sociale, devin, in acest sistem, factorul suveran ce decide carantinarea si eliminarea ideilor. Atributii care reveneau, traditional, curtilor de judecata sunt acum exercitate de organisme care se sustrag oricarui control public. Dezbaterile referitoare la limitele libertatii de exprimare trebuie sa se poarte in cadrul trasat de legislatie si de constitutie. Uzurparea la care asistam este una cu consecinte dramatice.

Ceea ce companiile digitale instituie este un tip de cenzura, nu mai putin arbitrar si nociv decat mecanismul cenzurii clasice. Companiile digitale se instapanesc asupra pietei libere a ideilor, incercand sa instituie proceduri ce limiteaza accesul la comunicare al celor socotiti "indezirabili". Ele au devenit proprietari si judecatori, in dispretul oricarei forme de transparenta.

Libertatea este, din ce in ce mai mult, un concept suspect. Mandra lume noua se constituie prin sinergia dintre state si companiile digitale. Impreuna, ele ataca temeliile de autonomie ale indivizilor. Viitorul care se naste seamana cu versiunea modernizata tehnologic a unui trecut de absolutism ideologic si de arbitrar al puterii.

Articol publicat si pe Marginaliaetc.ro

Citeste si https://ziare.com/auto/masini/ce-a-patit-un-barbat-care-a-vandut-o-masina-cu-kilometrajul-masluit-1655593

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Printre volumele publicate se numara Constiinta conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume disparuta: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu, 2004), Explorari in comunismul romanesc (coautor, alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete si memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apararea libertatii (1938-1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alaturi de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe panza vremii: Secvente de istorie intelectuala (Humanitas, 2011), Junimismul si pasiunea moderatiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identitati si obsesii (2015), Comunism inc. (alaturi de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al sau este un eseu despre Revolutia din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele insangerat. Autocratie, revolutie si autoritarism (Humanitas, 2017).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

China folosește programe civile pentru a ascunde obiective militare în spațiu, susține șeful NASA

Şeful agenţiei spaţiale americane NASA, Bill Nelson, a declarat miercuri în Congres că China foloseşte programe civile pentru a ascunde obiective militare în spaţiu, relatează DPA....

Avertismentul UE privind o ”înarmare a comerțului” pe fondul tensiunilor dintre SUA și China

Comisarul pentru Comerţ al UE a avertizat miercuri, 17 aprilie, în privinţa unei ”înarmări a comerţului”, pe fondul tensiunilor dintre SUA şi China care s-au amplificat în ultima...