Pandemia si umanitatea sau despre un posibil viitor

Autor: Ioan Stanomir - Profesor universitar
Marti, 27 Octombrie 2020, ora 17:03
3984 citiri

Intervalul pe care il traversam va deveni, cel mai probabil, unul de referinta in povestea nasterii omului nou destinat sa populeze lumea care vine. Pandemia trezeste la viata energiile latente: ambitia statelor de a fi omnipotente, invocand autoritatea necontestata a stiintei, pe de o parte, si disponibilitatea atatora dintre contemporanii nostri de a se salva, prin supunere si renuntare la liberul-arbitru, pe de alta parte.

Intre aceste placi tectonice se afla, striviti, cei care, in numele luciditatii, refuza inregimentarea. Ca si in teribila fabula dramatica a lui Ionesco, ei simt tropaitul rinocerilor ce se pregatesc sa ocupe universul: vocea lor este acoperita de sunetul de sirene, de megafoanele televiziunilor si de vuietul retelelor sociale.

Domesticirea umanitatii, incercata de cei care au visat la ordinea de cazarma a ideologiilor totalitare, este, acum, proiectul pe care il contemplam, in plina desfasurare si in priza directa. El este, in prime-time, spectacolul pe care il admiram in toata splendoarea sa apocaliptica: idolatrizarea stiintei mantuitoare este noua religie la care se raliaza cei care, infricosati, accepta ceea ce statele le predica, neincetat. Pandemia nu mai este decat un punct de plecare, dincolo de care se poate situa un alt viitor al umanitatii. Un capat de drum, marcat de declinul individualismului creator si de domnia colectivismului orb.

Si daca omenirea a mai trecut prin crize ce au amenintat fibra ei, momentul actual este unic in masura in care el este legat de un proiect cu mult mai ambitios decat simpla indiguire a unui virus. Intre stat si individ nu se mai afla, de aceasta data, nimic: forta autoritatii, legitimata de starea exceptionala, nu mai poate fi nici oprita in avansul ei. Dreptul guvernelor de a interveni prin limitarea libertatilor elementare este justificat de apararea dreptului la viata. Iar interpretarea marjei de manevra revine, evident,statului, prin apelul la expertiza furnizata de cei pe care statul insusi ii consacra ca voci infailibile ale stiintei. Omul, ca agent autonom, este prins din cercul de fier al coercitiei, iar din acest cerc pare sa nu mai fie scapare.

Sa fie timpul acesta cel dincolo de care istoria pe care o cunoastem si din care venim devine trecut? Virusul care se insinueaza in vietile noastre este cu mult mai redutabil decat orice amenintare sanitara. El inseamna ambitia de a controla fara raspundere a statului si vointa de supunere a contemporanilor nostri. Impotriva acestui virus ce patrunde in comunitatile noastre nu poate si nu va exista vaccin: actiunea lui este indelungata, teribila si ireversibila. Mutatia ce se produce creeaza un alt viitor.

Cei ce apara viata si nu accepta inregimentarea fanatica au datoria de a reafirma adevarul insurgent al libertatii. Vocea lor este semnul vitalitatii viziunii care nu poate fi redusa la panica necrofila a televiziunilor de stiri. Din curajul responsabilitatii individuale se naste salvarea colectiva: prin libertate, iar nu impotriva ei. Viitorului supunerii si controlului i se poate opune doar speranta, tenace, in demnitatea umana. Ca si cetatea lui Camus, ciuma poate fi invinsa de cei care, solidari, aleg sa ramana oameni, dincolo de frica si impotriva ei.

Articol publicat si pe Marginaliaetc.ro

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Printre volumele publicate se numara Constiinta conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume disparuta: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu, 2004), Explorari in comunismul romanesc (coautor, alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete si memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apararea libertatii (1938-1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alaturi de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe panza vremii: Secvente de istorie intelectuala (Humanitas, 2011), Junimismul si pasiunea moderatiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identitati si obsesii (2015), Comunism inc. (alaturi de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al sau este un eseu despre Revolutia din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele insangerat. Autocratie, revolutie si autoritarism (Humanitas, 2017).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#pandemia COVID19, #libertatea de exprimare, #umanitate , #dezbatere