Ziare.com

Romanul si politica internationala

de Mihnea Rudoiu, scriitor
Luni, 02 Noiembrie 2020, ora 12:06

   

Romanul si politica internationala
Mihnea Rudoiu
Alegerile din SUA, reaprinderea conflictului din Nagorno-Karabah, revoltele impotriva lui Lukasenko, tensiunile din Libia, imperialismul economic chinez, criza neintrerupta din Siria, problema imposibil de rezolvat a migrantilor, arsenalul nuclear al Coreei de Nord, fiorii resimtiti de europeni la strigatul Allahu Akbar, vizitele lui Dodon la Moscova, tentativa de asasinat a lui Aleksei Navalnii, zambetul lugubru al lui Putin, artagul lui Erdogan, idiosincrasiile lui Trump, marlania lui Lukasenko, pandemia de COVID si provocarile la adresa societatii globale, toate aceste subiecte determina deopotriva marile puteri si pe cele cu colti tociti sa-si zburleasca amenintator frizurile in colturile lumii.

Citeste toate textele scrise de Mihnea Rudoiu pentru Ziare.com

Insa, imbucurator este ca, laolalta cu ele, oamenii obisnuiti se implica si ei in solutionarea crizei, oferind arsenalul personal de argumente imbatabile cu privire la "ce ar trebui sa faca UE, SUA, Putin, Iohannis & Co".

Zic imbucurator, fiindca agitatia si patima ce-i anima pe unii in legatura cu aceste subiecte, precum si usurinta cu care se dezbara de inhibitii in fata calculatorului si intra in pielea cetateanului responsabil, preocupat de provocarile geopolitice regionale si globale, sunt o sursa inepuizabila de buna dispozitie.

E de notorietate ca Henry Kissinger, poate cel mai renumit specialist in relatiile internationale care a ocupat functia de secretar de stat al SUA (1973-1977), s-a confruntat cu probleme serioase in implementarea viziunii sale de realpolitik atat la el acasa, cat si in afara, in special in relatia cu Rusia, si ca buna parte din teoriile abordate de el in carti s-au lovit de ineficienta cand a fost in postura de a le pune in practica.
Sa fie, insa, acest esec un impediment pentru romani?

Neah.

Ei il sfatuiesc pe Macron in legatura cu pericolul terorismului islamist si pe Merkel in legatura cu ascensiunea miscarilor de extrema dreapta si abordarea COVID-ului in Germania, stiu unde da cu bata-n balta Trump si de ce e fortos Putin, il trag pe Iohannis de urechi, se stropsesc indignati la Ursula Von Der Leyen si fac albie de porci UE pentru baletul de proasta calitate pe care il practica in relatia cu Belarus, Turcia, Rusia.

Nimeni nu scapa de urgia verdictelor lor ferme si definitive.

Ba spiritele s-au aprins atat de puternic, ca unii ar fi gata sa toarne smoala-n cap altora. Ii urmaresti cum isi arunca acuzatii grave, reprosandu-si ca-s comunisti, tradatori, slugi ale capitalistilor, sclavi ai corporatiilor, intelectuali de doi bani, marxisti imberbi, neofascisti, pupicuristi, decerebrati etc...

Care e miza? te-ntrebi. De unde-atata inversunare?

Caci, daca ii iei deoparte, afli ca toti sunt bine intentionati, ca nu au niciun castig pierzand atata timp aiurea pe net explicand chestiunile internationale si ca, daca se implica si pun suflet, e numai pentru a ne fi bine noua si acestei planete amenintate de spectrul prapadului.

Paradoxul e ca multi nu-s nici pe departe la fel de tari in clanta, sa zicem, la serviciu, cu seful lor nesimtit si marlan, pe cat de hotarati si de intransigenti sunt cu presedintii statelor din G8. Daca i-ai urmari la job, ai observa ca nimic nu-i deranjeaza. Nu au nimic impotriva sa stea peste program, daca li se cere. Daca li se taie salariile, inteleg. Si daca sunt umiliti printr-o remarca deplasata venita de la seful lor, o inghit zambind.

Acolo nu comenteaza. Stau cuminti in banca lor, afisand o mina politicoasa si docila.
Doar cand ajung acasa si se instaleaza in fata tastaturii, devin descalcitorii itelor universului. In spatii launtrice neexplorate in orele de serviciu sunt descoperite zacaminte intelectuale numai bune de pus la bataie intru binele tarii si al pacii mondiale.

Aleksei Navalnii a fost otravit? Putin rade in barba si ii ureaza serios "insanatosire grabnica"? Ei stiu de ce. Putin nu-i prost, te anunta acestia. Totul a fost pus la cale pentru ca... si te lamuresc pe-ndelete cum sta treaba. Apoi, ca din intamplare, citesc la altii ca, dimpotriva, Putin nu are nimic in comun cu otravirea opozantului rus si ca tenativa de rip-uire a fost realizata la comanda serviciilor secrete americane, ca sa-i traga clapa astuia. Sa le cada fata! Plus ca sugestia vine de la Sputnik!

Si inca ceva, cine are fler de kremlinolog intelege limpede ca anexarea Crimeei a fost doar primul pas, ca regiunea Donetk va urma calea Crimeei si tot asa se va intampla cu Osetia de Sud si cu statele baltice, apoi cu Transnistria si cu Republica Moldova si, stai linistit, nu va mai fi decat un pas pana vor ajunge rusii la noi! Marea Neagra va fi mereu in zona de influenta a Rusiei, iar scutul de la Deveselu e apa de ploaie... Daca situatia va escalada, americanii isi vor lua catrafusele si ne vor lasa pe noi, pe polonezi si estonieni in fundu' gol, la cheremul Moscovei. Europa e dependenta militar de SUA, oricum. Si daca nu va ajunge Putin la Paris, Europa va fi subminata din interior de imigranti. Tarile UE vor deveni musulmane in douazeci de ani, romancele vor purta burqa pe strazi, noroc cu Orban, la Budapesta, care inca mai tine piept politicilor progresiste stangiste...

In capul lor, sub o forma sau alta, suntem deja cotropiti si aruncati intr-o realitate pe care, cat timp au avut un blog si libertatea de expresie la dispozitie, au prezis-o si i-au explicat desfasurarea in cele mai mici detalii. Dar au avut cu cine vorbi? Nu.

Situatia in Europa e disperata, NATO se transforma intr-o gluma, pandemia face ravagii, economia e la pamant, suntem expusi pericolului rusesc, o sa fie vai si amar de noi, atrag ei atentia pe un ton de satisfactie amara, iar cativa sunt atat de porniti sa-i probeze veridicitatea ca nu mai au rabdare sa se intample. Sa le dea o data peste bot celor care sustin contrariul. Si-atunci sa te tii, cand li se va confirma scenariul! Citind aberatiile care impanzesc site-urile celor care au alte opinii, le vine sa-si ia lumea in cap.

Absurditatea argumentelor aduse acolo in discutie aproape le zadarniceste indignarea.
Cu toate astea, ei lupta pentru dezamorsarea inevitabilului deznodamant sumbru si, cat le sta in putinta, recomanda, bine informati, dar de pe pozitii ireconciliabile cu cei din taberele vrajmase ideologic, ca factorii de decizie politici din lumea intreaga sa nu se pripeasca si sa faca asta, nu cealalta...

Previziunile pe care le fac au exactitatea unor calcule matematice, evolutia lor este imperturbabila, iar factorii aparuti inopinat, care ar putea da peste cap scenariul lor de bun simt, sunt imediat integrati acestuia sau adaptati, astfel incat rezultanta finala, oricare ar fi, sa prezinte o imagine cat mai pesimista si tragica a situatiei de facto din regiune.

Cam asta e litania generala.

Va intrebati, poate, ce e plictisitor in treaba asta? Pai, cam totul. Desi, sa-i urmaresti cum se iau la harta intre ei pe bloguri si-si dau scatoalce, e nespus de amuzant. Iar pe mine mereu m-au distrat indivizii astia, intrucat, la rece vorbind, cuvintele, exprimate la nivelul celor mai intransigente principii, au zero valoare daca nu sunt obligate a fi confirmate prin actiuni concrete. E ca si cum X s-ar certa cu Y pe eterna provocare daca "banii aduc sau nu fericirea". X sustine ca Da, Y ca Nu, dar niciunul nu are bani sa-i arate celuilalt ca are dreptate. Iar daca unul va avea, indiferent de gradul de (ne) fericire pe care i-l va provoca posesia lor, il va durea in fund de ce a sustinut in cadrul acelei dispute.

Lucrul care, consider, iese cel mai pregnant in evidenta de pe urma acestor confruntari teoretice fara miza este ca, de fapt, un Putin nu mai putin real se afla aici, langa noi, la job, in spatele ratelor si al zilei de maine. Celalalt Putin, de la Moscova, e o chestiune abstracta pe care maestrii relatiilor internationale din online isi varsa nervii tocmai fiindca e lipsit de forta irezistibila pe care o impune concretul. D-aia il si injura, d-aia si dau cu el de pamant. Fiindca e comod si, ca entitate palpabila, extrem de ireal. Un fel de Godzilla. Si, oricat de mult ar influenta situatia din Belarus, Siria, Liban si Marea Chinei de Sud politica europeana si, implicit, pe cea romaneasca, ceea ce se intampla acolo, pentru majoritatea populatiei, e la fel de indepartat ca un razboi pe Marte. Iar daca va izbucni ceva, nu va avea nicio legatura cu discutiile legate de acest subiect.

Acum, ca sa inchei si eu cu o previziune, voi sustine ca, pe viitor, Rusia isi va vedea inconstienta de ale ei, SUA de ale lor, la fel Ursula Von Der Leyer, Biden, Erdogan, Trump si Macron, in vreme ce internautii cu valente in zona high politics nu vor renunta in ruptu' capului sa consilieze gratuit, de pe blogurile lor, pe sefii de state, pe presedintele FMI, pe secretarii generali ai NATO si ONU si pe cine le va mai cadea lor cu tronc in ziua respectiva.

Mihnea Rudoiu a absolvit Academia Tehnica Militara si Facultatea de Stiinte Politice. A debutat la Editura Humanitas cu romanul "A toi, cuando tu no estas" si, de-a lungul timpului, a colaborat la reviste si platforme online precum Dilema Veche, Cultura, Vice si Republica. E pasionat de calatorii si are o slabiciune pentru cinematografia franceza. A fost observator ONU in Sudan si Congo

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2899 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor