Care dintre guvernele postdecembriste considerati ca a fost cel mai competent? - Sondaj Ziare.com

Marti, 27 Martie 2012, ora 07:59
24997 citiri
Care dintre guvernele postdecembriste considerati ca a fost cel mai competent? - Sondaj Ziare.com

Din zorii noii democratii si pana in actualitate, la pupitrul executiv al Romaniei s-au perindat mai multe guverne.

De la stanga la dreapta tablei de sah politic, asa cum a dorit vox populi. Cu bunele si relele lor, cu poticneli, retractari, demisii, esecuri, ajustari, remanieri etc.

Toate au facut parte din poza de familie a unei tari care a incercat sa-si afle o identitate ratacita undeva pe la mijlocul secolului trecut. Cum au reusit sa-si duca misiunile atribuite, s-a vazut si s-a consemnat. Saracie de rezultate, demersuri benefice si innoitoare sau capatuiala? Dificil de raspuns.

Guvernele Petre Roman

Primul a fost in perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990. Celalalt si-a derulat existenta intre 29 iunie 1990 - 26 septembrie 1991. In calitate de viceprim-ministri se aflau Gelu Voican, Mihai Draganescu, Ioan Aurel Stoica, Anton Vatasescu. Ca ministri ii puteam intalni pe Chitac (Interne), Plesu (Cultura), Militaru si Stanculescu (Aparare).

In septembrie '91, Roman isi paraseste functia. El critica felul in care Iliescu a actionat in timpul mineriadei incepute la 23 septembrie in acelasi an. Programul de guvernare a fost elaborat dupa o schita a economiei de piata la care au lucrat 1.200 de specialisti romani din toate domeniile si alti 400 din strainatate.

Printre normativele adoptate: Legea salarizarii, Legea fondului funciar, Legea investitiilor straine etc. Lor li s-a adaugat cea din august 1991, in legatura cu privatizarea intreprinderilor de stat, lege considerata atunci cea mai performanta pe ansamblul fostelor tari comuniste.

In martie 1991, stabileste Acordul stand-by cu FMI. La 1 octombrie 1991, datoria externa a Romaniei era de 440 milioane de dolari, deficit bugetar zero. Inflatia a fost de 43%. Un dolar american se stabiliza la 180-200 lei.

Theodor Stolojan

Cabinetul a functionat intre 16 octombrie 1991 si 19 noiembrie 1992. Noul premier a fost investit de presedintele Iliescu. Economia romaneasca trecea printr-un moment foarte dificil, toate cele 3 banci de stat fiind aproape de faliment. A decis recapitalizarea bancilor.

De asemenea, liberalizarea preturilor, dar fara cea a cursului de schimb, fapt ce a determinat confiscarea valutei intreprinderilor, a societatilor comerciale si a populatiei, toate obligate sa o schimbe in lei la un curs fixat arbitrar. In timpul guvernarii Stolojan, Romania s-a confruntat cu un val de proteste sindicale, iar inflatia a crescut vertiginos.

Instabilitatea economica si financiara a provocat o intarziere a aparitiei investitiilor straine in raport cu alte tari din fostul bloc socialist. Cu toate acestea, mandatul sau s-a bucurat de popularitate in randul cetatenilor.

Nicolae Vacaroiu (19 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996)

Printre componentii Guvernului se aflau Florin Georgescu (Finante), Melescanu (Externe), Taracila (Interne), D.I. Popescu (Comert), Agathon (Turism), Mincu (Sanatate), Ninosu (Justitie). Acest Executiv a fost considerat de catre unii drept cel mai incompetent din intreaga tranzitie.

Printr-o politica populista si autoritarista, in sensul fortarii agentilor economici sa suporte protectia sociala promovata de echipa de la Palatul Victoria, a reusit sa falimenteze in scurt timp majoritatea acestora. Acuzat de imprumuturi acordate diversilor potentati ai vremii, credite ce nu au mai fost restituite. A "produs" cel mai mare numar de milionari in dolari.

In perioada Vacaroiu, s-a produs pe stoc. Blocajul financiar era cotat, la nivelul lui 1994, la aproximativ 15.000 miliarde de lei. Marea majoritate a intreprinderilor de stat s-a transformat in ruine. Dobanzile bancare ajunsesera la 150% pe an. Dolarul a "explodat" in 1995 de la 1.500 la 5.000 lei.

Victor Ciorbea (12 decembrie 1996- 17 aprilie 1998)

Distributie: Ciumara si Daianu (Finante), Severin si Plesu (Externe), Tariceanu (Industrie si Comert), Stoica (Justitie), Athanasiu (Munca si Protectie Sociala), Babiuc (Aparare), Basescu (Transporturi), Marga (Invatamant), Crin Antonescu (Tineret si Sport).

S-a constituit sub egida CDR, castigatoarea alegerilor din 1996 si, impreuna cu PD, a format o coalitie de guvernare pana in noiembrie 2000. A fost o coabitare dificila a partidelor politice in Conventie.

Cele mai importante surse de tensiune au aparut din cauza faptului ca partidele mici depuneau eforturi substantiale in vederea crearii unei contraponderi la dominatia PNTCD. La fel si in ceea ce priveste politica UDMR de a obtine autonomia teritoriala pe criterii etnice.

In calitate de primar al Capitalei, Ciorbea avea o mare popularitate si o reputatie de onestitate, atuuri apreciate intr-o tara ravasita de coruptie. Guvernarea Ciorbea a intarziat programul de reforme necesar reorganizarii economiei in care sectorul de stat era inca predominant.

Cabinetul se prabuseste in 1998 ca urmare a unei lungi agonii de lupta politica cu PD, inceputa printr-un interviu luat lui Traian Basescu, atunci minstru al Transporturilor, publicat in decembrie 1997 in Evenimentul Zilei.

Radu Vasile

Inlocuitorul lui Victor Ciorbea, si el membru al PNTCD, dar care avea legaturi apropiate cu mai multe forte politice. Nici acest Guvern nu a reusit sa demareze cu hotarare reformele economice necesare. Actiunile incepute, cum ar fi disponibilizarea personalului din minerit, una din cele mai rentabile ramuri economice sustinute de catre stat, au condus la crize sociale majore, de pilda incercarea minerilor de a veni la Bucuresti, la inceputul lui 1999, pentru a rasturna Guvernul.

O alta lovitura a fost cea legata de Kosovo. Romania a sprijinit decizia de bombardare a Serbiei, ca o consecinta a declansarii conflictului sarbo-albanez. Realizarea cea mai notabila a guvernarii Radu Vasile s-a consumat in ultima luna a anului 1999, la Consiliul Europei de la Helsinki, cand Romania a fost invitata sa inceapa negocierile de aderare la UE.

In cele din urma, PNTCD i-a retras premierului sprjinul politic. Acesta a acceptat sa demisioneze, parasind ulterior si partidul taranist.

Mugur Isarescu (22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000)

Gasim in componenta personaje politice precum: Petre Roman (Externe), Stoica (Justitie), Dudu Ionescu (Interne), Babiuc si Frunzaverde (Aparare), Remes (Finante), Muresan (Agricultura), Basescu si Boagiu (Transporturi), Caramitru (Cultura), Antonescu (Sport si Tineret).

Au existat suspiciuni din partea procurorilor DNA aparute in presa, conform carora s-ar fi efectuat imprumuturi externe, garantate de Guvernul Isarescu, in valoare de 280 milioane de dolari. O parte din bani ar fi intrat in buzunare private. Jurnalistii notau ca sumele au fost luate pentru achizitionarea de materiale medicale pentru mai multe spitale din Romania, printre care Floreasca, Fundeni si Colentina.

Este revelatoare o declaratie a sa: "Am inteles ca nu este usor sa faci afaceri in Romania, afaceri in sens pozitiv. Birocratia este mare, exista raportari absolut inutile si nu se fac prin computer".

Adrian Nastase (28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004)

Printre prioritatile echipei sale s-au aflat: combaterea saraciei si a somajului, relansarea cresterii economice, reducerea birocratiei, refacerea autoritatii statului, combaterea criminalitatii, continuarea accelerata a proceselor de aderare la NATO si integrare in UE.

Ministri: Ioan Rus (Interne), Geoana (Externe), Tanasescu (Finante), Stanoiu (Justitie), Pascu (Aparare), Sarbu (Agricultura), Mitrea (Transporturi), Puwak (Integrare Europeana), Cozmanca (Administratie Publica).

Marele tun al guvernarii a fost considerata preluarea de catre AVAS a unor datorii post-privatizare la Rafo Onesti si Carom Onesti, in valoare de 16.000 miliarde de lei (400 milioane de euro). Acest fapt a insemnat scoaterea din buzunarul fiecarui salariat roman a sumei de 100 dolari. Unicul beneficiar al acestui transfer de datorii era firma britanica Balkan Petroleum Ltd. Nu a fost singura acuza de gen pecuniar adusa guvernarii Nastase.

Calin Popescu Tariceanu (29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008)

Cabinetul avea 24 de membri. Printre ei, Videanu (Economie), Copos (IMM), Macovei (justitie), Blaga (Interne), Seres si Vosganian (Economie si Comert), Berceanu (Transporturi), Flutur (Agricultura), Musca (Cultura), Sulfina Barbu (Mediu). Dupa restructurarea din martie 2007, au aparut nume noi: Adrian Cioroianu, Tudor Chiuariu, Catalin Predoiu etc.

A adoptat prin Ordonanta de Urgenta trecerea la cota unica de impozitare de 16%, atat pentru venit cat si pentru profit. Apoi, Guvernul s-a limitat la o activitate stearsa, in care s-a mai identificat doar cu taxa auto, insa jocul politic impotriva lui Traian Basescu i-a permis sa reziste la multe motiuni, tinandu-l premier pe o perioada comparativa cu mandatele lui Vacaroiu si Nastase.

In dreptul sau mai poate fi trecut proiectul Fondul Proprietatea. Un mandat al supravietuirii si lipsei de inspiratie.

Emil Boc

A fost nevoit sa ia cele mai dure masuri de restructurare pentru a tine sub control pricipalii factori economici ai tarii, insa nu a reusit sa masoare corect impactul reformelor si de aceea efectele lor nu au fost resimtite de cetateni.

Lipsa unor analize de fezabilitate, aprobarea grabita a unor legi la presiunea institutiilor financiare internationale, precum si faptul ca nu a stiut sa explice necesitatea masurilor luate au fost principalele cauze ce au condus la decredibilizarea Cabinetului Boc.

Cardul electronic promis in Sanatate nu s-a realizat. Nu a avut o strategie viabila pentru dezvoltarea industriei. In domeniul energetic, cateva realizari printre multe amanari. In agricultura s-au cheltuit 7 miliarde euro in trei ani. Cu ce folos? Bacalaureatul a fost un dezastru, cu o promovabilitate rusinoasa. Pe Piata Muncii, timide restructurari la stat, dar un minus de 500.000 de slujbe in sectorul privat.

Fiind de putina vreme investit, Guvernul Ungureanu nu si-a gasit loc in prezentul sondaj.

Ziare.com te invita la dezbatere si la vot. Care dintre guvernele postdecembriste consideri ca a fost cel mai competent?

Citeste si:
Klaus Iohannis, declarație de presă la ora 14.05. Șeful Statului anunță nominalizarea de premier
Klaus Iohannis, declarație de presă la ora 14.05. Șeful Statului anunță nominalizarea de premier
Președintele Klaus Iohannis face joi, 21 octombrie, declarații de presă de la ora 14.05, ca urmare a consultărilor cu partidele politice pentru nominalizarea unui nou premier. Cel mai...
Ce vrea Iohannis: câștigul imediat sau avantajul de lungă durată?
Ce vrea Iohannis: câștigul imediat sau avantajul de lungă durată?
Măsurile antiepidemice anunțate de președintele României nu sunt foarte dure prin comparație cu deciziile altor state europene, care se află în situații mult mai bune. În Letonia, de...
Sursa: Ziare.com