Paharul plin si paharul gol al unei saptamani teribile (Opinii)

Am trait poate una dintre cele mai intense saptamani din Romania ultimilor ani. Evenimentele s-au succedat cu o viteza ametitoare, de la scandalul ICR, la condamnarea si presupusa tentativa de sinucidere a lui Adrian Nastase. Dincolo de fapte si evolutiile lor inca deschise, toate aceste evenimente au si alte valori simbolice, care radiografiaza starea societatii romanesti in acest moment.

USL pare sa fi facut, cel putin deocamdata un pas inapoi in scandalul ICR. Victor Ponta, aflat el insusi in mijlocul unui scandal de plagiat cu largi ecouri internationale, a anunat ca senatorii Puterii nu doresc inlocuirea lui Horia Roman Patapievici. Este o certa victorie a societatii civile. Inca una dupa retragerea desemnarii Corinei Dumitrescu pentru Ministerul Educatiei si dupa scandalul Grajdan - ISC.

PSD, mai ales, constata, cu stupoare probabil, ca anii '90 si cei ai Guvernarii Nastase sunt dusi pe vecie. Constata ca nu isi mai poate permite orice fara costuri politice interne, si mai ales externe, uriase, ca societatea romaneasca nu mai este dispusa sa digere linistita orice porcarie.

Este absolut remarcabil modul in care societatea civila, mai ales intelectualitatea romana, atat de divizata din 2007 incoace, s-a coalizat in numele unor principii si valori comune care au reusit sa sparga barierele simpatiilor si chiar a afilierilor politice.

Au reactionat la schimbarea statutului ICR nu doar asa numitii "intelectuali ai lui Basescu", ci si persoane publice care in ultima vreme au privit cu simpatie actuala Putere. Au semnat protestul societatii civile inclusiv Alina Mungiu si Cristian Parvulescu, au recunoscut, cu mai multa sau mai putina tragere de inima, activitatea buna a ICR Varujan Vosganian si Sergiu Nicolaescu, a fost la protestul papioanelor si Florin Iaru. Au luat pozitie personalitati foarte rar prezente in dezbaterea publica, precum Lucian Pintilie.

Iata ca, in Romania, oamenii ies in strada nu numai pentru nevoile burtii, nu doar enervati de o taxa sau de o taiere de leafa, ci si pentru principii democratice, impotriva politizarii, a abuzului grosolan, chiar daca el intervine intr-o zona care nu le afecteaza direct viata de zi cu zi. Este un semn bun, de maturizare a societatii romanesti, de rezistenta la derapaj si un semnal de alarma pe care USL ar trebui sa-l recepteze si sa-l respecte. Procentele de acum ale Puterii nu sunt vesnice, iar picajul poate fi la fel rapid si de spectaculos pe cat a fost acensiunea.

Un alt semnal pozitiv a venit dinspre Justitie. Condamnarea lui Adrian Nastase la inchisoare cu executare, in plina Guvernare PSD si in conditiile unei mobilizari fara precedent pentru salvarea sa a masinariei de partid si guvernamentale reprezinta un moment istoric de emancipare a justitiei de sub control politic. Mai intai, au fost condamnati un senator PSD si un fost judecator al ICCJ, acum cade capul unui fost premier, om cu o influenta covarsitoare in actuala ecuatie politica. Sunt seamnale foarte incurajatoare, remarcate si la Bruxelles, ca, in sfarsit, o parte dintre magistratii romani si-au constientizat locul si datoria fata de societatea romaneasca.

Dar paharul saptamanii are o si o parte goala. La fel de goala precum mintea celor care inca mai cred in sanctionarea delictului de opinie. Pentru ca majoritatea acuzatiilor aduse lui Horia Roman Patapievici nu au vizat activitatea sa manageriala in fruntea ICR. Dimpotriva, din acest punct de vedere, am auzit laude chiar din gura adversarilor.

Lui HRP ii sunt reprosate opiniile sale, cuprinse fie in articolele publicate de domnia sa in presa, fie in cartile pe care le-a scris. Un om cu asemenea opinii nu are ce sa caute intr-o functie platita din bani publici. Cine zice asta? Cine imparte opiniile in dezirabile si indezirabile, demne sau nedemne de banul public?

O asemenea mentalitate ne arunca in cea mai neagra perioada comunista, absolut inacceptabila intr-o tara a Uniunii Europene si ea trebuie combatuta cu toata forta, indiferent care sunt opiniile puse la index.

Dupa cum reactia USL la condamnarea fostului premier ne aduce aminte de anii Guvernarii Nastase. Colegii sai de partid si alianta nu s-au dat inapoi de la nimic, de la victimizare desantata si patetisme ridicole, pana la politizari mizerabile si amenintari explicite la adresa justitiei. Cum altfel se numesc, de exemplu, compararea lui Adrian Nastase cu Nicolae Steinhard, trimiterea la Traian Basescu facuta de Victor Ponta din usa spitalului si constatarea intunecata a mai multor fruntasi PSD ca avem - sau mai degraba au - o problema cu Justitia.

Contestarea vehementa, discreditarea politica a unei hotarari pronuntate in unanimitate de un complet de cinci judecatori ai celei mai inalte instante a tarii, in frunte cu presedintele ICCJ, ne arata cat de mare este dispretul USL pentru Justitie si statul de drept. O atitudine care nu anunta nimic bun pentru perioada urmatoare.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...