Sansa Guvernului Dancila: Povestea de succes OECD prin Guvernanta Corporativa

OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica), fondata in 1961, are ca scop principal stimularea progresului economic prin facilitarea schimburilor si a comertului, prin implementarea unor serii de politici publice (in domeniul omonim) de-a gata.

Despre OECD ca orientare sau beneficiile directe de apartenenta s-a scris foarte mult, iar Romania are stantat in obiectivele politicii externe, inca din 2004, tinta aderarii ca stat membru in acest club restrans.

In plus, acelasi deziderat este inclus si in actualul program de guvernare, la capitolul Politica Externa (subcapitolul 11 - Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe - prin revigorarea diplomatiei economice cu accent pe promovarea in exterior a produselor si serviciilor nationale, atragerea de investitii in Romania, dar si incurajarea unei prezente mai consistente a firmelor romanesti pe pietele externe).

De altfel, tara noastra si-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OECD in aprilie 2004 si noiembrie 2012, reinnoind-o in 2016 si 2017.

Avantajul potential in doua cuvinte

Concluziile pozitive abunda in spatiul on-line, prin numeroase analize competente, insa toate acestea ofera o linie rosie comuna, si anume: Romania ca stat cu economie de piata functionala, democratie inchegata si incredere crescuta la nivel investitional.

Cu alte cuvinte, cooperare inter-statala la nivel de politici economice, schimb inlesnit de know-how, deschidere si atractivitate (interes crescut) pentru numerosi potentiali investitori din statele partenere (ce se traduce prin locuri de munca, plus-valoare adaugata, activitate de capital, surse suplimentare de venit catre bugetul statului) si lista poate continua.

Unde trebuie insistat

Romania are o serie de restante. Orice candidatura trebuie sa fie evaluata si acceptata in consens de catre toti membri deja existenti, iar Romania, desi apreciata la nivel general (calitatea de membru UE este un mare avantaj) prezinta lacune pe 5 axe distincte (disponibile la cautare amanuntita in ultimele rapoarte ale organizatiei): Centrul de guvernare, Managementul strategic al resurselor umane, Guvernanta bugetara, Guvernare deschisa, Guvernare digitala.

Nu intram in detalii pe fiecare domeniu, insa toate prezinta o trasatura comuna - nevoia de dezvoltare a unor mecanisme solide de supraveghere si evaluare a politicilor publice.

Astfel, trebuie respectate principiile Guvernantei Corporative (OUG 111/2016). De altfel, existenta (si implementarea) acestei ordonante de guvern era o conditie sine qua non pentru candidatura in cadrul elitelor economice membre OECD.

Povestea de succes

Si ajungem la esenta acestei scurte expuneri: nevoia actualului guvern de o poveste de succes majora la nivel economic; exista numeroase asteptari si presiuni sociale intrinseci, de a livra politici publice relevante si pe termen cel putin mediu, cauzate de ultimele 12 luni foarte acide la nivel politico-institutional.

OECD numara 35 de tari membre (lista include tari precum Noua Zeelanda, Statele Unite sau Chile, dar si, cumva, concurentii nostri din acelasi cartier - Ungaria sau Polonia).

Daca in plan social, subiectul central (povestea de succes) poate fi legata de Centenar, iar in plan de politica externa chestiunea principala (povestea de succes) poate fi legata de presedintia CE din 2019, in plan economic povestea de succes este un pas inainte catre statutul de membru OECD. Iar acesta se va datora respectarii la litera a Guvernantei Corporative in toate institutiile de stat (inclusiv companiile cu capital majoritar de stat).

Gandirea Guvernantei Corporative, ca arma folosita eficient, ajuta in mod direct Executivul prin actiuni de diplomatie economica: Guvernul, prin reprezentantii sai (inclusiv prim-ministrul), ar putea deveni un veritabil si vigilent paznic pentru companii.

Concret

Legea exceptiei Guvernantei Corporative (de fapt, amendamentele la legea Guvernantei Corporative - 109/2011) ce scotea de sub aceasta incidenta aproape toate companiile cu capital majoritar de stat (si crea un precedent primejdios pentru obiectul legii in sine) fusese votata in Parlament, insa a fost intoarsa in comisiile responsabile de catre CCR.

Este momentul foarte prielnic ca actualul Cabinet Dancila (prin reprezentantii sai directi din ministere) sa intervina cu puncte de vedere relevante la legea Guvernantei Corporative (altfel spus, sa evite precedentul mentionat anterior) pentru a pune pe tapet necesitatea accederii la cercul restrans OECD (si, in fine, conturarea povestii economice de succes).

Radu Delicote este analist si consultant. Pasionat de marketing politic, a lucrat in campanii locale, nationale si internationale. In prezent este Head of Strategy in cadrul Smart Link Communication.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...