De ce Romania nu e Grecia

La ora asta e clar: Grecia e intr-o uriasa criza economica. Din care nu poate iesi singura. Desi multi vad similaritati cu situatia Romaniei, adevarul e ca suntem departe de a avea situatia elenilor. Cel putin pana la ora asta.

Partial datorita conjuncturii. Dar nu numai. Trebuie sa ne bucuram ca guvernele de la Bucuresti nu au facut cateva dintre gravele erori care au pus la pamant Grecia. Ce-i drept, pe unele dintre ele nici nu le putea face, dat fiind ca tin de caracteristicile unei economii foarte dezvoltate. Dar sa le luam pe rand.

1. Mega-generozitate pentru functionari

Functionarii publici din Grecia erau printre cei mai fericiti din lume. In general bine platiti, ei mai beneficiau nu numai de al 13-lea salariu, ci chiar si de al 14-lea. Ba mai mult, o multime de categorii de functionari publici se pot retrage in Grecia dupa implinirea varstei de 40 de ani. Si astea sunt doar cateva mici exemple.

In conditiile in care aparatul de stat al Greciei e si asa hipertrofiat si groaznic de ineficient, e o povara uriasa pentru stat. Mai mult, intr-o tara in care grevele fac parte din cultura nationala, guvernele elene din 1974 incoace nu au avut nici cea mai mica intentie de a se atinge de privilegiile functionarilor. Sau de a-i obliga in vreun fel sa munceasca mai mult.

Ba chiar le ofera costisitoare momente de rasfat. Spre exemplu, compania aeriana de stat Olympic Airlines avea pierderi uriase, dar permitea chiar si familiilor angajatilor sa zboare gratis oriunde in lume. Toate in numele "armoniei nationale" propovaduite acum cateva decenii de premierul Papandreou, tatal actualului sef al guvernului.

O gluma frecventa in Grecia spune chiar ca e foarte greu sa dobandesti o slujba la stat, dar odata ce ai facut-o, nu mai trebuie sa muncesti in viata ta. Evident, sectorul privat e cel care suporta generozitatea publica. Si poate lucrurile ar mai fi mers, daca nu aparea criza economica.

Prin comparatie, Romania e la piciorul broastei. E adevarat ca aparatul de stat e la fel de umflat si poate mai ineficient, dar nu e platit asa de bine. Si nici nu beneficiaza de al 14-lea salariu sau de pensionari la tinerete.

2. Pensionari tratati regeste

Nu e rau deloc sa fii pensionar in Grecia. Ca si salariile, pensiile sunt la randul lor ridicate. Si tot ca si in cazul salariilor de stat, exista a 13-a si a 14-a pensie. Pensionarii muritori de foame ai Romaniei pot doar sa viseze la asa ceva. Ba mai mult, in Grecia fiicele nemaritate sau divortate ale pensionarilor decedati care au lucrat in sectorul public le incaseaza pensiile dupa moartea acestora. Greu de crezut ca asta incurajeaza munca in randul multora dintre femei.

3. Deficite uriase

Grecia si-a permis ani de zile sa lucreze cu deficite care acum le atarna de picioare ca pietrele de moara. In 2009 datoria publica se cifra la 113,4% din Produsul Intern Brut, iar deficitul bugetar la 13,6%. Iar in 2010 datoria a mai crescut. Mai sunt si alte tari cu asemenea deficite, Marea Britanie fiind un exemplu. Diferenta e ca ele au avut grija sa-si mentina o economie mai sanatoasa, cu cheltuieli publice mai reduse, astfel incat ratingurile lor sunt mari si se mai pot imprumuta cu usurinta de pe pietele financiare.

Nu e cazul Greciei, al carei rating a ajuns la stadiul de "junk". Pentru necunoscatorii de engleza, asta inseamna rebut. Sau chiar gunoi. Atena n-a vazut insa pericolul din timp. Sau n-a vrut sa vada, astfel incat cu ocazia alegerilor parlamentare din 2009 pomenile electorale din banii publici au fost la mare pret. De mentionat ar fi ca la greci pomeni electorale nu inseamna pungi cu faina, ci deja clasicele favoruri extrem de generoase pentru sectorul public. Bucurestiul nu si-a mai permis asta, insa.

4. Statistici mincinoase

De cativa ani buni, Grecia are printre tarile zonei euro faima unui adevarat iluzionist politic. Asta dintr-un motiv foarte simplu. Masluieste statisticile economice, astfel incat sa dea impresia ca se incadreaza in regulile impuse de Uniunea Europeana. Nu mai trebuie spus ca asta o costa acum pe plan economic si contribuie alaturi de alti factori la degradarea ratingului de tara. Nici in domeniul asta Romania nu si-a permis sa pacaleasca Europa. Cel putin nu la nivelul acesta.

5. Miliarde pentru armata

O alta gaura neagra in bugetul Greciei este armata. Guvernul de la Atena cheltuieste peste 6% din Produsul Intern Brut doar pe aparare. Adica 14 miliarde de euro in 2009. Comparati asta cu cifrele Romaniei, care aloca in jur de 2% si veti vedea diferenta. Multi isi explica asta prin faptul ca grecii se inarmeaza fiindca au un vecin puternic si pe care ei il vad periculos. Vechiul inamic Turcia.

De fapt, 80% din cheltuieli sunt doar cheltuieli administrative sau pentru staff. Mult, daca tinem seama ca e peste nivelul cam tuturor membrilor NATO. Si ca pericolul unui razboi cu Turcia nu e deloc iminent. Ba chiar redus, dat fiind ca ambele sunt membre ale Aliantei Nord-Atlantice, ca niciuna nu are motive serioase sa-si doreasca asa ceva sau ca motivele de disputa sunt minore si doar simbolice.

Nationalismul desantat si logica autonoma a birocratiei din sectorul apararii par sa lucreze insa adeseori impotriva logicii.

Desigur, toate astea nu inseamna in vreun fel ca economia Romaniei a fost sau este bine condusa. Grecii si-au permis toate aceste cheltuieli si datorita faptului ca economia lor realmente a duduit pentru cateva decenii. Ar trebui insa ca Romania sa invete ceva din exemplul elen. Sa invete ca sectorul de stat e doar acea unealta care ingaduie celui privat sa produca pentru bunastarea generala. Nu doar un instrument electoral umflat si hranit artificial din banii nostri. Asta pentru ca exemplul Greciei nu e doar o lectie. E un semnal de alarma.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...