Marea aiureala, marea balmajeala

Daca facem un pas inapoi si privim cele ce se intampla acum in Romania, de la cel mai inalt nivel politic, pana la cel al sindicatelor si al patronatelor vedem doar o miscare haotica a unor barzauni ametiti, incapabili sa inteleaga ce li se intampla si incotro trebuie sa o ia.

In aproape trei saptamani de zile de la anuntul privind masurile soc de austeritate, guvernul nu a fost capabil decat sa sporeasca panica si degringolada. Rand pe rand, ba au scazut toate pensiile, ba era posibila mentinerea celor sub 1.000 de lei. Indemnizatiile pentru mame ba se taiau, ba putea fi salvate, ba scadeau cu 15%, ba cu 25%. Domeniul IT ba era impozitat, ba era in continuare scutit si tot asa.

Dar daca in privinta masurilor de austeritate macar directia e clara, se taie!, in cazul masurilor de relansare economica, cel putin la fel de importante, ceata e totala. Si nu doar in randul publicului, ci si in cel al decidentilor de varf. Duminica seara, cu doar 2 zile inainte ca guvernul sa ia decizia finala in privinta scrisorii de intentie catre FMI, ministrul Economiei, nu al Comunicatiilor si nici al Sportului, declara senin ca nu stie ce vor cuprinde masurile de relansare economica. Si atunci cine ar trebui sa stie? Mama Omida? Asta insemna ca aceste masuri, fara de care cresterea fiscalitatii devine o chestiune de timp, vor fi, in cel mai bun caz, incropite pe genunchi, la spartul targului.

Luni, cu o zi inainte ca presedintele Traian Basescu sa se intalneasca cu grupurile parlamentare ale majoritatii, seful senatorilor PD-L, Traian Igas, nu avea idee sau nu putea expima coerent macar una dintre temele de discutie. In aceste conditii, din doua una sau amandoua deodata: ori guvernul habar nu are ce are de facut, ori este o catastrofa in materie de comunicare. Desi ma indoiesc sincer ca e valabila, sa creditam varianta cea mai putin rea si sa zicem ca executivul stie ce trebuie sa faca, dar nu stie sa comunice. Intr-o tara in care criza economica este depasita doar de criza de incredere in guvernanti, aceasta hiba poate pune in pericol orice plan, cat ar fi el de bun.

Opozitia isi da in stamba, si ea, sistematic. PSD se dezice de cele 9 luni de guvernare de anul trecut, in care a jefuit cot la cot cu PD-L, bugetul de stat. PNL nu admite ca samburii dezastrului de acum au fost plantati, dupa cum spune chiar guvernatorul BNR, in 2007 -2008 cand PNL a resuit performanta ca in conditii de crestere economica record sa arunce in aer deficitul bugetar, ceea ce reflecta un dezmat pe bani publici de neimaginat. Cat despre masurile de relansare economica, PSD sustine exact ceea ce nu se face in criza, adica majorarea fiscalitatii, in vreme ce PNL isi da cu stangul in dreptul propunand printre altele, impozitarea profitului BNR, care deja e impoziteaza.

La nivelul sidicatelor, alta nebunie! Cand sa facem greva? Pe 31 mai, cum am zis initial, si cum vor profesorii pentru a da o lovitura grea absolventilor de liceu, sau in ziua motiunii de cenzura, dupa cum vrea Vasile Marica, adica din pura intamplare, asa cum isi exprima dorinta in urma cu cateva saptamanai insusi Adrian Nastase? S-a ajuns la vorbe grele, inclusiv de manipulare mediatica.

Ioan Radoi s-a hotarat: RATB si metroul vor intra in greva pe 1 iunie, dar nu este exclus si un bonus pe 31 mai. Substratul deciziei este transparent: intreruperea circulatiei mijloacelor de transport in comun intr-o zi cu greve masive ar avea un impact mai mic decat intreruperea intr-o zi cand absolut toata lumea trebuie sa ajunga la munca.

Ce sa mai inteleaga omul obisnuit, vazand la ce jocuri se preteaza sindicatele: functionarii publici, cu cea mai mare masa clientelara dintre bugetari, se aseaza explicit in siajul PSD, dascalii sunt dispusi sa sacrifice viitorul unor tineri a caror evolutie reprezinta munca lor din ultimii 12 ani, iar RATB protesteaza desi de-abia a capatat majorari salariale consistente in primavara, tot printr-un protest sindical abuziv.

Puteam spera ca macar patronatele sa fie mai coerente, corecte si lucide, dupa ce, pana acum au decontat criza. Aiurea! Organizatiile patronale se cearta pentru votul din CES, care nici asa nu prea conteaza. UGIR 1903 nu mai vrea sa semneze scrisoarea de intentie in vreme ce Alianta Confederatiilor Patronale din Romania este gata sa dea spijin guvernului, avand in vedere gravitatea situatiei. Si iarasi vorbe greme intre domnii Cezar Corici si Dan Matei Agathon, ba chiar si la sedinta UGIR 1903 unde a fost necesara interventia politiei.

Si atunci in cine sa mai aiba oamenii incredere, unde sa-si mai caute reperul, cine sa-i mai convinga de faptul ca masurile de austeritate sunt absolut necesare? Tot acest spectacol nu face decat sa sporeasca degringolada cu potentiale efecte extrem de grave.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...