O mana pentru epidemie, o mana pentru reconstructie. E nevoie de un nou Plan Marshall Interviu

Marti, 14 Aprilie 2020, ora 08:03
13689 citiri
O mana pentru epidemie, o mana pentru reconstructie. E nevoie de un nou Plan Marshall Interviu

Eu m-as gandi foarte serios daca e nevoie de prelungirea starii de urgenta, iar daca acceptam necesitatea prelungirii, sper ca Presedintia, Guvernul sa fie mai atenti la felul in care vor defini conditiile noii stari de urgenta. Prelungirea trebuie sa raspunda si ingrijorarilor legitime ale societatii, care vede ca activitatea economica legala e blocata, dar are senzatia ca zona gri si neagra e incurajata, afirma europarlamentarul PLUS Dragos Tudorache, fost ministru de Interne.

Ceea ce avem de facut in perioada asta este ca o mana sa asigure raspunsul imediat si cealalta sa faca deja pregatirile pentru ce va veni dupa aceasta criza, a apreciat Dragos Tudorache intr-un interviu acordat Ziare.com.

Fostul ministru considera ca pentru revenirea din consecintele crizei e nevoie de un efort de magnitudinea planului Marshall.

Sper ca dupa aceasta criza sa se nasca o noua Europa intarita, afirma Dragos Tudorache.

Sunteti un om obisnuit cu crizele, imi spuneati intr-un interviu anterior ca sunteti "un magnet de crize". Iar aceasta e mama crizelor. Cum evaluati gestionarea ei la nivel european?

Eu cred ca PE a functionat cu mult mai bine, iar asta si pentru ca a fost testat in crizele anterioare.

De aceasta data, UE a reusit sa activeze mecanisme de decizie, sa ia decizii si sa aloce fonduri in timp suficient de scurt, incat sa fie relevanta in eforturile pe care fiecare stat le-a facut separat.

Insa criza a aratat ca nu sunt suficiente instrumente pentru a raspunde eficient, ca nu a existat un plan bine gandit pentru genul acesta de crize si ca nimeni nu s-a gandit pana acum ce se intampla la nivel european in caz de pandemie. Este o chestiune foarte serioasa, care ar trebui sa ne puna pe ganduri pentru viitor.

La ce instrumente va ganditi in mod concret?

In primul rand, ma gandesc la nivelul de competenta. Se stie ca, pe domeniul sanatatii, competentele UE lipsesc aproape complet. E un domeniu ramas la nivelul politicilor nationale. Dar cand astepti raspunsuri europene trebuie sa dai si instrumente.

Nu ma refer la integrarea completa a politicilor de sanatate, dar trebuie create proceduri care sa permita un raspuns integrat. Si primul exemplu se refera chiar la stocurile strategice de materiale, echipamente medicale esentiale, pe care nu le avem.

Ar trebui regandita politica industriala la nivelul UE pentru ca suntem dependenti la un nivel, din punctul meu de vedere, inacceptabil de productia industriala delocalizata in alte parti ale lumii. Trebuie gandite acele elemente esentiale de productie industriala de care ai nevoie intr-un moment ca acesta si pe care trebuie sa le securizam la nivel european.

Intregul concept de autonomie strategica discutat la nivel european ar trebui extins sa acopere si zona aceasta de elemente esentiale pentru gestionarea unei crize medicale, a unei pandemii.

In al doilea rand, ma gandesc la instrumente financiare eficiente suplimentare. E clar ca bugetul european trebuie regandit, semnificativ imbunatatit cu instrumente financiare noi, care sa poata sustine efortul comun european in aceasta criza, dar si reconstructia economica ulterioara.

Mai trebuie un mecanism comun de criza. Avem un embrion nematurizat in care trebuie investit pentru a-l aduce la nivelul de sofisticare necesar.

Comisia Europeana cum s-a miscat in aceasta criza?

Partea buna a constat in rapiditatea cu care CE a luat unele decizii, in alocarea unor instrumente financiare importante si in chestiuni de coordonare operative, pornind de la zborurile de repatriere a cetatenilor europeni, la stocurile de echipamente, distributia lor, gestionarea comuna a achizitiilor.

La nivel operativ am avut un raspuns al CE aproape necaracteristic, fiind vorba despre o institutie politica.

Ceea ce a facut mai putin bine este comunicarea. Intr-o criza este esential sa comunici bine si la acest nivel Comisia Europeana si-a ratat putin menirea. Inclusiv la nivel politic m-as fi asteptat la o comunicare si un pic mai umana, si mai detaliata, cu o frecventa corespunzatoare cu nivelul de anxietate din societatile europene.

Ce sa fi comunicat mai bine?

A ratat sa spuna in spatiul public informatia despre ce se intampla la nivel european, ceea ce a permis propagandei unor forte externe UE, speculata si de forte populiste din interiorul UE, sa duca audientele din multe tari catre speculatii de genul "modelul chinezesc e mai bun decat al democratiilor europene" sau "China si Rusia ne ajuta mai mult ca UE".

Este complet fals, dar parte dintre cetateni cred asta pentru a lipsit componenta de informatie strategica din partea institutiilor europene.

Aceasta criza ne duce spre mai multa sau mai putina UE?

Este inca devreme pentru a spune. Eu cred ca va depinde mult de durata acestei crize, de impactul social si economic care deja se anunta serios, dar si de viziunea si capacitatea lidership-ului de a genera o viziune care sa corespunda asteptarilor societatii. E nevoie de o viziune integratoare.

Eu cred ca pentru revenirea din consecintele crizei e nevoie de un efort asemanator celui de dupa razboi. Toata lumea foloseste ca un reper de magnitudine planul Marshall si cred ca asa este.

Sper ca dupa aceasta criza sa se nasca o noua Europa, una intarita cu instrumente noi, cu forte financiare noi, cu mecanisme integrate.

Daca asta se va intampla sau, dimpotriva, ne vom retrage fiecare in cochiliile nationale, e devreme de speculat. Eu sunt optimist vazand si semnalele politice care se dau in acest moment.

Deci ce nu ne va omori ne va face mai puternici.

Asa ar trebui.

Cum vi se pare ca a fost gestionata pana acum criza in Romania, mai ales la nivelul MAI, pe care l-ati condus?

S-au descurcat bine, cu nuantele de rigoare si intelegand ca nimeni, in toata lumea, nimeni nu a fost perfect.

Gestiunea de criza e un amestec de stiinta si instinct. Tot ce tine de stiinta, de raspunsul structurat trebuie sa ai foarte bine fixat. Partea de instinct tine de personalitatea celor care se intampla sa gestioneze criza.

Pe mine viata m-a pus in multe momente in mijlocul unei crize. De multe ori, in scaunul de coordonatori nu sunt cei pe care te astepti sa-i vezi acolo, pentru ca asta le era menirea, ci vezi oameni care cresc natural si isi dovedesc capacitatea, autoritatea.

Daca ar fi sa aplicam asta la raspunsul romaneac, Raed Arafat a gestionat bine, din experienta pe care o are, inclusiv contactele si apartenenta la o retea europeana.

Unde insa ne-am dovedit limitele, si e o chestiune de sistem, este in chestiunile care tin de structura, de acele mecanisme, fluxuri comunicationale care in mod evident la noi lasa inca mult de dorit.

Criza a aratat vulnerabilitatile sistemului sanitar, rigiditatea birocratiei si administratiei. Descentralizarea, asa cum a fost facuta, cu o parte a serviciilor publice trecute in subordinea autoritatilor locale, a dus la o pregatire inegala a spitalelor pentru situatii de genul acesta. Sunt chestiuni sistemice.

Ceea ce avem de facut in perioada asta este ca o mana sa asigure raspunsul imediat si cealalta sa faca deja pregatirile pentru ce va veni dupa aceasta criza. Atat pentru a preveni o viitoare criza, cat si pentru a pregati partea de reconstructie economica.

Nota de trecere pe care le-ati dat-o se aplica si celor intamplate la Cluj, unde din lipsa de organizare s-a petrecut tot ceea ce e mai interzis in aceasta perioada?

Cred ca la Cluj am avut o consecinta a fracturii in fluxurile informationale intre autoritati. Am vazut ca, dupa dezastrul din prima zi, a doua zi gestionarea situatiei la fata locului arata diferit. Odata ce autoritatile s-au sesizat, au putut sa vina si cu masuri adecvate.

De ce nu au stiut, de ce nu au putut anticipa efectul negocierii unor contracte? Asta ma nelamureste. Eu inteleg ca aceste contracte fusesera negociate la nivelul autoritatilor.

Daca stiau despre ele, despre valul de lucratori romani care urmau sa plece in aceeasi perioada, autoritatile ar fi trebuit sa aiba reflexul sa informeze mai departe celula de gestiune a crizei de la nivelul MAI, la fel cum si celula ar fi trebuit sa aiba reprezentanti ai tuturor autoritatilor in jurul aceleiasi mese zi de zi pentru a integra toate elementele care pot genera riscuri.

Pe langa resursele inadecvate si alti factori externi gestiunii crizei, ceea ce s-a intamplat la Suceava, la Cluj, in toate aceste focare de probleme, tine si de felul in care circula informatiile in interiorul structurilor.

Politia are puteri foarte mari in perioada aceasta. Credeti ca institutional este apta sa izoleze singura eventuale abuzuri? Desi imaginile cu tanarul batut pe strada au provocat tensiune, noi inca nu stim oficial daca a fost represiune justificata sau un abuz.

Nu pot judeca o speta anume, nu am date si nici nu as extrapola la o constatare generala.

E foarte important ca intr-o asemenea perioada fara precedent pentru generatia noastra, care creeaza foarte multa anxietate, autoritatile, mai ales cele competente pe zona de ordine publica, cele care implementeaza niste reguli greu de acceptat, trebuie sa fie foarte atente cum o fac.

Este greu si pentru oamenii care asigura ordinea publica, care sunt foarte expusi. Am o mare admiratie pentru toti cei din prima linie. Trebuie sa intelegem si nervozitatea lor in acest context, dar ei au profesional datoria sa inteleaga cetatenii.

Am asteptari mari de la structurile MAI.

Sunt ei pregatiti complet? Nu! E nevoie de o reforma substantiala la nivelul MAI, al resursei umane, al pregatirii lor. Tot ce s-a intamplat in ultimii ani, toate spetele care ne-au tulburat, in primul rand Caracal, arata ca trebuie investit masiv in pregatirea resursei umane pentru situatiile operative de zi cu zi.

Reforma MAI o consider esentiala dupa depasirea acestei crize.

In plus, consider ca in astfel de situatii e nevoie de aparitie zilnica la cel mai inalt nivel al gestiunii crizei. Nu exista prea multa comunicare in astfel de momente.

Spital dupa spital ajunge militarizat, o solutie considerata salvatoare. Nu este periculoasa pentru democratie aceasta valorizare a militarizarii?

Este periculoasa si trebuie gestionata cu mare grija, dar este fireasca, avand in vedere neincrederea cronica a cetatenilor in autoritatile civile ale statului, neincredere care in stare de criza e si mai accentuata.

Si atunci vine nevoia de autoritate, de structura. Ideea de armata da confortul disciplinei, al respectarii regulilor.

Dar lucrul acesta trebuie sa ne dea mult de gandit si este imperios necesara dupa criza o reforma a statului, institutie cu institutie. Suntem in momentul care cere o regandire de T zero a functionarii statului. O datoram cetatenilor Romaniei si un guvern responsabil ar trebui sa o aiba ca prioritate zero dupa viitoarele alegeri.

Daca vor mai vrea oamenii, pentru ca eu ma gandesc si la ce va ramane in mentalul colectiv dupa acest puseu de militarizare salvatoare. Nu va scadea apetitul pentru democratie pentru a creste tentatia autoritarismului?

Este posibil si nu numai la noi. In multe tari europene sunt curente care spun ca un model autocratic ar fi preferabil unei democratii in care totul e haos.

Liderii politici trebuie sa inteleaga ca aceste perioade nu trebuie exploatate in scop cinic politic si vedem derapajele de la Budapesta, Varsovia, o incercare asemanatoare in Slovenia.

Eu sper ca in Romania sa intelegem ca nu e momentul pentru capitalizare politica. Noi, PLUS, am declarat armistitiu politic saptamana trecuta.

Ceea ce este posibil sa se intample ca tendinta la nivel global este o intarire a statului in general, nu doar in Romania si nu in sensul unui deficit de democratie. Modelul de stat pe care l-am putea avea dupa criza, economic, institutional ar fi mai centralist, mai centralizat, un stat care sa controleze mai mult parghiile vietii noastre sociale si economice.

In Romania, expira starea de urgenta, presedintele a anuntat deja ca o va prelungi, Opozitia ameninta cu respingerea decretului, daca nu va fi insotit de un plan economic. Care este pozitia dvs?

Eu m-as gandi foarte serios daca e nevoie de prelungirea starii de urgenta. A fost o decizie corecta declararea ei la acel moment, dar in aceste 30 de zile ar fi trebuit fie puse la punct acele parghii de criza in privinta achizitionarii echipamentelor necesare, privind interactiunea intre institutii etc. Iar daca nu sunt gata, atunci macar macanismele pentru derularea lor sa fie puse la punct.

Sa zicem ca acceptam necesitatea prelungirii starii de urgenta. Circumstantierea actiunilor necesare in aceasta noua perioada trebuie sa fie facuta cu mult mai bine decat prima data.

In primul decret era normal o tusa groasa generica, acum deja trebuie sa fim cu mult mai atenti si sper ca Presedintia, Guvernul sa fie mai atenti la felul in care vor defini conditiile noii stari de urgenta.

Trebuie avut in vedere raspunsul la niste intrebari: cand si cum alegem sa deschidem economia? Cum gestionam riscurile medicale care persista? Aceste lucruri as vrea sa le vad discutate si reflectate in masurile pe care presedintele si Guvernul le vor propune in aceasta perioada.

Votul Parlamentului este esential intr-o democratie. Restrictionarea drepturilor asa cum a fost facuta in prima perioada trebuie regandita. Eu nu am inteles de ce am ales sa derogam de la CEDO, au facut-o doar vreo 6 state intre care numai 2-3 europene.

Si ma mai ingrijoreaza informatiile privind transporturile de lemn, de deseuri, de marfa necontrolata, speculandu-se culoarele verzi si simplificarea procedurilor de verificare vamala. Eu sper ca acest context sa nu fie exploatat in sensuri ilegale.

Sper ca autoritatile sa inteleaga ca cel mai rapid mod de a se decredibiliza este sa permita sa se intample asa ceva.

O prelungire a starii de urgenta trebuie sa raspunda si acestor ingrijorari legitime ale societatii, care vede ca activitatea economica legala e blocata, dar are senzatia ca zona gri si neagra e incurajata.

Citeste si:
Fostul președinte al PNL Valeriu Stoica despre cum poate câștiga timp pentru negocieri Nicolae Ciucă:„Să-și depună mandatul și să spună «n-am reușit să fac majoritatea»”
Fostul președinte al PNL Valeriu Stoica despre cum poate câștiga timp pentru negocieri Nicolae Ciucă:„Să-și depună mandatul și să spună «n-am reușit să fac majoritatea»”
Premierul desemnat Nicolae Ciucă mai are timp până vineri să negocieze formarea unei majorități. Fostul președinte al PNL, Valeriu Stoica, a spus că Nicolae Ciucă poate cumpăra timp...
Cum s-au schimbat declarațiile oficialilor în funcție de cum a bătut valul 4 al pandemiei. De la ”am oprit pandemia”, la ”vorbim de o catastrofă”
Cum s-au schimbat declarațiile oficialilor în funcție de cum a bătut valul 4 al pandemiei. De la ”am oprit pandemia”, la ”vorbim de o catastrofă”
Valul patru al pandemiei de coronavirus a lovit puternic România, iar politicienii au fost surprinși și luați pe nepregătite. Au trecut în decurs de numai câteva luni de la afirmații precum...
Sursa: Ziare.com