Extremismul, pericolul din umbra (Opinii)

Rezultatul primului tur al alegerilor din Franta a fost doar confirmarea unei asteptari de care nimeni nu se prea indoia. Nicholas Sarkozy si Francois Hollande sau invers, finalistii erau aproape certi. Nici scorul strans dintre cei doi nu este o surpriza.

Dar acest prim tur de scrutin de la Paris a avut si o componenta pe care eu as califica-o mai mult decat surpinzatoare. As califica-o drept socanta.

Candidata Frontului National, partid de extrema drepta, Marine Le Pen a obtinut 17,9%, adica 6.421.808 voturi. Candidatul Frontului de Stanga si al Partidului Comunist, adica al extremei stanga, Jean-Luc Melenchon, a obtinut, la randul, sau 11,11%.

Daca insumam scorurile extremelor esichierului politic francez au obtinut aproximativ 30%. Si aceste procente vor influenta decisiv verdictul din 7 mai.

Remarcam si faptul ca intreaga campanie electorala din Franta a avut puternice tuse nationaliste. Daca Nicholas Sarkozy promitea, de exemplu, ca va cere reviziuirea acordului Schengen daca UE nu va fi aparata de imigranti clandestini si si-a facut din fobia fata de tigani un adevarat cal de bataie electoral, contracandidatul sau socialist a propus limitarea de catre Parlament a numarului de muncitori est-europeni, in special romani si bulgari, pe care Franta ar fi dispusa sa ii accepte.

Acest puseu nationalist si ascensiunea certa a extremismului nu sunt exceptii frantuzesti. Multe tari europene, precum Olanda, Belgia si Finalnda, resimt aceleasi evolutii. Si este o reactie explicabila in conditii de criza. Cu cat ea este mai profund resimtita de populatie, cu atat mesajul extremist, revansard si frustrat are o aderenta mai mare.

Si cu cat sunt mai lipsiti de solutii si cu un bilant mai negativ, cu atat mai mult derapeaza politicienii spre nationalism ca ultim argument emotional, fara prea mare implicare rationala.

Romania nu este la adapost. Prezidentiabilul USL, Crin Antonescu, nu pierde nicio ocazie pentru declaratii nationaliste, pe alocuri cu tuse sovine si antimaghiare. Politica de tip "nu ne vindem tara" este din nou la mare pret si isi gaseste reflectarea inclusiv intr-o motiune de cenzura.

Totusi pericolul extremist pare deocamdata minor in Romania, dar nu inexistent.

In urma cu cativa ani, PRM devenea partid neparlamentar, are din nou scoruri in jurul pragului electoral. Dar nu am deloc certitudinea ca acesta este scorul real al extemismului romanesc. Acesta este doar scorul extremismului romanesc fara lider, pentru ca CV Tudor a ramas doar o caricatura credibila numai pentru un nucleu dur si usor decrepit.

Ce ne facem insa daca de undeva va aparea un lider extremist de calibru? Asa cum l-a avut de exemplu Austria pe Jorg Heider. Abia intr-o astfel de ipoteza, deloc improbabila, am putea cuantifica aderenta extremismului in Romania.

Eu ma tem ca, dupa anii de criza, de guvernare haotica, de coruptie si clientelism dincolo de orice imaginatie, dupa ce toate partidele si-au atins dramatic limitele lasand romanii exclusiv cu varianta unui vot negativ, dupa toate aceste esecuri si acumulari de frustrari, aceasta aderenta, deocamdata latenta, la extremism s-ar putea dovedi insapaimantor de mare.

E suficient sa ne uitam in urma, la ascensiunea legionarismului. Foarte multe minti luminate, foarte multi tineri, inclusiv intelectuali, onesti si exasperati de politica romaneasca, ce pe vremea aceea nu era nici pe departe atat de irespirabila ca acum, au muscat din momeala legionarista, daca nu cu acte in regula, macar printr-o simpatie pe care ulterior au regretat-o, au retractat-o si unii chiar au platit-o foarte scump.

Masa de nehotarati este uriasa, jumatate din electorat, si asteapta doar sa fie mobilizata, sa-si gaseasca un lider. Si daca ne uitam la evolutiile din jurul nostru ar trebui sa nu ignoram pericolul, cu mult mai mare decat pare in acest moment.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...