Urmasii si contemporanii lui Traian (Opinii)

Autor: Cristian Mihai Chis
Duminica, 04 Septembrie 2011, ora 23:21
7229 citiri
Urmasii si contemporanii lui Traian (Opinii)

Oare ce merita sa trimiti spre mintea romanilor despre stramosii lor, pentru o asimilare fara prea mari eforturi, astfel incat sa le trezeasca pofta de viata si dorinta de a-si depasi conditia?

In ce masura ajuta cuvintele lui Herodot, care i-a socotit pe geto-daci cei mai viteji si mai drepti dintre traci, fara sa le starnesti nostalgia, sau neincrederea - trairi usor de trezit din cauza lesinului sub care se desfasoara azi viata urmasilor Romei din spatiul carpato-danubiano-pontic?

Mai ales ca multe dintre trasaturile actuale ale poporului roman isi gasesc un corespondent tulburator in viata si mai ales in capriciile antichitatii. De pilda, in lista de cuvinte care se presupune ca provin din limba stramosilor nostri daci regasim, alaturi de celebrele "branza", "viezure" si "manz", si "ademana", care are doua intelesuri inrudite: "dar" si "mita". Daca mai adaugam cateva - "a ademeni", "a ameti", "burta", "capusa", "droaie", "horinca", "mamaliga", "morman" si "pupaza", ajungi sa te intrebi daca nu cumva stramosii nostri au calatorit in timp pana in zilele noastre, ca prea e plin Parlamentul de "viezuri" sau ministerele de "verze".

Reintrand pe aratura obiectiva, trebuie spus ca multe povesti despre daci au pierit pe bancile scolii, cu toate ca dascalii s-au chinuit din rasputeri sa ne imprime convingerea ca materialul genetic bogat justifica ambitiile epocii comuniste. O farama de adevar trebuie sa fi fost, insa, doar nu degeaba a considerat imparatul Traian ca invingerea dacilor a reprezentat culmea gloriei romane, deci merita o sarbatoare de 123 de zile.

Acuma, e drept ca i-au usurat si dacii demersul, deoarece, de teama de a cadea sclavi, multe capetenii, in frunte cu insusi Decebal, s-au sinucis. Lucru care ne aduce la o controversa teribila, deoarece multi cred ca nu vitejie denota gestul extrem al regelui, ci mai degraba contrariul. Ceea ce ne trimite la alta cugetare: de unde vine destinul paradoxal al romanilor, daca sunt urmasii unor luptatori pentru libertate care aveau un steag in forma de lup?

Ce e clar despre geto-daci, vietuitori in mai multe state cuprinse intre Tisa, Nistru, Marea Neagra, Dunare si Carpatii Padurosi, este ca erau ori demni de respect, ori plini de fite. Si asta deoarece Herodot, descriind incursiunea lui Darius, dintre anii 514-512 i.Hr, impotriva scitilor, a spus ca mai intai, acesta a trebuit sa treaca de geti, care "s-au crezut nemuritori".

200 si ceva de ani mai tarziu, getii lui Dromihete ii inving pe tracii lui Lisimah, si din consemnarile cronicarilor invatam din nou ceva despre stramosii nostri: nu prea le aveau cu simtul practic. Invingatorul a organizat un chiolhan pentru invinsi, care au mancat din farfurii din aur si, dupa ce si-au umplut burtile, au fost eliberati, nu pusi sa munceasca pamantul sau sa scurme in mine.

Nu toate faptele dacilor dezvaluie, insa, un neam blegut. O arata Burebista, care in primul secol dupa Hristos a reusit sa-i stranga pe toti dacii sub conducerea sa, infiintand primul stat centralizat. De unde venea puternicul rege nu se stie. Problema poate fi pusa astfel deoarece prea putini urmasi ai sai au avut alura de cuceritori.

O corespondenta gasim, totusi, la Emil Constantinescu si Traian Basescu, autointitulati lideri regionali. Si asta deoarece Burebista nu s-a limitat la a-si vedea de statul sau, ci s-a varat si in ciorba romanilor, sustinandu-l pe Pompei in luptele cu Cezar.

N-a lasat nici politica interna din mana, si a adoptat masuri nepopulare - iata alta trasatura mostenita pana astazi. Si nu deoarece le-a impus dacilor sa-si taie viile, ci pentru ca nu poate nimeni sa bage mana in foc de ce a facut-o: deoarece trageau prea tare la masea, sau ca sa faciliteze importul de vin grecesc? Se poate usor inclina spre a doua varianta, privind spre privatizarile de dupa Revolutie, insa mai exista un argument: daca ar fi fost valabila prima, ii punea sa taie si prunii. Ce-i drept, probabil ca s-ar fi revoltat maramuresenii.

Cu o conspiratie sigur s-a ales, insa, deoarece a sfarsit, se pare, asasinat, in acelasi an cu Cezar (44 i.Hr).

Dupa pieirea sa, statul s-a faramitat. Dacii aveau sa-si gaseasca din nou un lider priceput in manuirea sabiei, in persoana lui Decebal, uns rege in anul 87 d. Hr. Dar independenta sa avea sa-i aduca si sfarsitul, dupa principiul ca daca nu te faci frate cu Licuriciul, nu-l starnesti. Ceea ce Decebal nu stia, si nu cauta pe net - avea, insa, avantajul ca in epoca nu exista decat un singur Licurici, tarii rusi inca nu aparusera.

Chiar in zorii domniei sale, Decebal a invins oastea romana invadatoare si a devenit client al Romei. Dupa regulile timpului, asta insemna ca Cetatea Eterna ii platea periodic o suma care-i garanta pacea. Nefericit, imperiul a reactionat. Traian a dus doua campanii impotriva lui Decebal, in 102-103 si 105-106, si a reusit sa transforme statul dac in provincie romana. Ca sa insemneze pe vecie in istorie victoria sa deplina, l-a pus pe Apolodor din Damasc sa construiasca celebra Columna, care zugraveste crancena lupta.

Dupa care a facut drumuri. Dupa care a facut terme. Dupa care a julit niste aur, a pus taxe si a avut grija sa intareasca frontierele.

Timp de 165 de ani, pana cand imparatul Aurelian a abandonat privincia sub presiunea problemelor din restul imperiului, care necesitau trupe importante, Dacia Romana s-a imbogatit sub aspect cultural. S-a si crestinat, proces traversat cu usurinta, deoarece dacii aveau o religie monoteista, ca evreii sau persanii. O dezvoltare spirituala superioara, asadar, care aduce, prin urmare, un semn de intrebare: unde s-a fracturat istoria romanilor?

Caci, pana la urma, privind la stramosii lor daci, constatam ca acestia traiau din agricultura, pescuit, cresterea animalelor, minerit si comert, si tratau de la egal la egal cu alte neamuri harnice. De unde, atunci, mutatia? Din incultura. Sau, pe intelesul tuturor ministrilor, din "branconaj".

Citeste si:
Ședință de coaliție a doua zi la rând. Subiectele pe care PSD și PNL nu reușesc să se pună de acord
Ședință de coaliție a doua zi la rând. Subiectele pe care PSD și PNL nu reușesc să se pună de acord
Liderii coaliţiei de guvernare de la PNL, PSD şi UDMR se reunesc miercuri, 8 decembrie, de la ora 15.00, la Palatul Parlamentului. Ei vor continua discuţiile pe bugetul de stat pe 2020, după...
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: „Nu putem să avem niciun fel de toleranţă la respectarea regulilor”
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: „Nu putem să avem niciun fel de toleranţă la respectarea regulilor”
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat miercuri, 8 decembrie, în şedinţa de Guvern, că introducerea măsurilor de relaxare pentru perioada Sărbătorilor ar trebui să vină şi...