Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, modificarile la proiectul de lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, introducand un regim de detentie la domiciliu pentru condamnarile de pana la un an de inchisoare, inclusiv pentru cei condamnati pentru coruptie, exceptie facand faptele cu violenta.
Legea a trecut cu 181 de voturi "pentru" si 87 "impotriva" si trei abtineri.
Potrivit unui amendament propus de PSD, "regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise fara violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani pentru fapte comise cu violenta".
De asemenea, persoanele condamnate la o pedeapsa cu inchisoare de pana la un an, si care nu au comis fapte cu violenta, realizeaza arestul prin detentie la domiciliu.
Totodata, regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenta la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fara violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
O alta modificare a grupului PSD spune ca persoanele care mai au de executat 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata din pedeapsa initiala a inchisorii mai mare de un an beneficiaza tot de arest la detentie.
De asemenea, pentru fiecare lucrare stiintifica publicata sau inventie si inovatie brevetata, se considera 20 de zile executate din pedeapsa.
"Caracterul stiintific al lucrarilor elaborate de catre detinuti este stabilit, potrivit dispozitiilor legale, de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, denumit in continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, denumita in continuare UEFISCDI", se arata in textul modificarilor.
O alta modificare adoptata ii apartine deputatului UDMR Marton Arpad si prevede ca persoanele condamnate au dreptul de a participa la inhumarea sau incinerarea sotului sau sotiei, a unui copil, parinte, frate sau sora ori bunic sau bunica pe o perioada de cel mult 5 zile, iar conducerea penitenciarului va asigura paza pe toata durata permisiunii de iesire pentru condamnatul cu privire la care apreciaza ca prezinta un pericol pentru ordinea publica in cazul iesirii din penitenciar.
Persoanele condamnate pot fi invoite si in caz de motive umanitare. Invoirea din motive umanitare se poate acorda pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum si in caz de calamitate.
Amintim ca, in 26 aprilie, ICCJ (Inalta Curte de Casatie si Justitie) a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) pe aceasta lege.
"Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr.2 din 26 aprilie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate", arata Inalta Curte la acea vreme.
Iata mai multe detalii aici: Inalta Curte ataca la CCR legea privind executarea pedepselor la domiciliu sau in weekend
O luna mai tarziu, CCR admitea sesizarile depuse de ICCJ asupra Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.
Legea s-a intors in Parlament, iar miercuri a fost votata in Camera Deputatilor.
arest la... Vezi tot