Romania risca o amenda de 4,5 de milioane de euro, dupa ce a transpus Directiva UE privind spalarea banilor cu o intarziere de 755 de zile

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Joi, 25 Iulie 2019, ora 08:29
6555 citiri
Romania risca o amenda de 4,5 de milioane de euro, dupa ce a transpus Directiva UE privind spalarea banilor cu o intarziere de 755 de zile

Unul dintre cele mai importante acte comunitare, Directiva Europeana 2015/849 privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului, a fost implementata de Romania cu o intarziere de doi ani.

Procesul deschis Romaniei de Comisia Europeana, pentru netranspunerea acestei reglementari, merge mai departe la Curtea de Justitie a UE (CJUE), deoarece intarzierea este foarte mare, explica surse din MAE pentru Ziare.com.

"Institutiile europene au toleranta zero fata de netranspunerile unor directive. Romania ar putea fi condamnata la plata unor penalitati," explica sursele citate.

Un calcul estimativ, realizat de Ziare.com, arata ca Romania risca sa plateasca o amenda de aproximativ 4,5 milioane de euro. Cate 6.000 euro pentru fiecare zi de intarziere.

De altfel, exista o comunicare a Comisiei Europene, in care aceasta insista ca statele care nu transpun rapid directivele europene importante sa plateasca penalitati. Comunicarea stabileste inclusiv situatia in care exista un proces pe rolul CJUE.

Doi ani de intarziere

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, a fost publicata in Monitorul Oficial saptamana trecuta si este in vigoare din 21 iulie 2019.

Prin actul normativ, este transpusa in legislatia nationala Directiva Europeana 2015/849, emisa pe 5 iunie 2015.

Termenul-limita pentru transpunerea de catre statele membre in legislatiile lor nationale a directivei a fost 26 iunie 2017. O intarziere de 755 de zile.

Intarzierea este atat de mare, incat, intre timp, ca urmare a dezvaluirilor din investigatia Panama Papers si a atacurilor teroriste din Europa, CE a propus deja alta directiva, care a intrat in vigoare in 9 iulie 2018 si pe care statele UE trebuie sa o implementeze pana pe 10 ianuarie 2020.

Tergiversarea, legata de Liviu Dragnea

Din momentul in care directiva a fost votata, iunie 2015, guvernele de la Bucuresti nu au facut nimic pentru a o implementa. Au fost doar vorbe goale transmise oficialilor de la Bruxelles. Desi in intarziere, Guvernul a ales in 2018, inexplicabil, calea legislativa cea mai lunga - un proiect de lege. In locul unei ordonante de guvern.

Opozitia a acuzat ca tergiversarea transpunerii a avut ca scop sa nu-l supere pe liderul PSD, Liviu Dragnea, si pe baronii locali si au aratat cu degetul catre firma Tel Drum.

"In baza directivei, firmele cu actiuni la purtator, asa cum a fost si Tel Drum pana de curand, vor fi interzise! Termenul limita pentru transpunerea directivei era luna iunie, dar pentru PSD a avut prioritate subminarea independentei Justitiei", acuza USR, in iunie 2018.

ONPCSB a redactat cu intarziere

Fostul agent al Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, procurorul Razvan-Horatiu Radu, explica in iulie 2018 ca proiectul de lege a fost redactat foarte tarziu de Oficiul National pentru Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) . De la inceputul lunii martie 2018, proiectul a mai stat blocat vreo doua luni si la Secretariatul General al Guvernului.

"In ciuda recomandarii noastre, nu s-a emis o ordonanta de urgenta care ar fi rezolvat transpunerea.

Pe zona mea de reprezentare, am comunicat gravitatea problemei decidentilor din alte ministere si am sesizat aproape saptamanal conducerea Ministerului Afacerilor Europene cu privire la urgenta transpunerii.

Lunar am introdus directiva aceasta, alaturi de altele, in lista de informare catre Guvern", declara Razvan-Horatiu Radu.

Prevederea anti-ONG

Dupa mai multe discutii, in care punctele de vedere ale Opozitiei au fost ignorate, Senatul (24 septembrie 2018) si Camera Deputatilor (24 octombrie 2018) au votat proiectul legislativ si l-au trimis la promulgare.

Societatea civila a criticat actul votat, deoarece apar prevederi controversate, in baza carora Guvernul poate controla ONG-urile, prevederi care nu existau in directiva europeana.

De asemenea, erau favorizate organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, prevedere care ar fi fost facuta in urma unui troc intre PSD+ALDE si UDMR.

Opozitia a sesizat Curtea Constitutionala, care a retrimis o data legea in Parlament.

Pe 26 iunie 2019, proiectul a fost adoptat in Camera Deputatilor, iar legea a fost trimisa la promulgare (11 iulie 2019).

Procesul deschis de Comisie

In iulie 2018, Comisia Europeana a demarat o procedura impotriva Romaniei si Greciei in fata Curtii de Justitie a UE, pentru ca cele doua state membre nu au implementat directiva.

Comisia a propus impunerea de catre Curte a platii unei sume forfetare, precum si a unor penalitati zilnice pana cand cele doua tari vor lua masurile necesare.

CE: Romania si-a incalcat obligatiile

In acest caz, Comisia Europeana cere magistratilor de la Curtea de Justitie a UE:

- Sa constate ca Romania si-a incalcat obligatiile care-i reveneau in acest caz.

- Sa oblige Romania la plata unor penalitati pe zi de intarziere pentru incalcarea obligatiei de comunicare a masurilor de transpunere a Directivei 2015/849/UE in cuantum de 21.974,40 euro/zi, de la data pronuntarii hotararii in prezenta cauza.

- Sa oblige Romania la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 6.016,80 euro, inmultit cu numarul zilelor care s-au scurs incepand din ziua urmatoare expirarii termenului de transpunere stabilit in directiva in cauza pana la data indeplinirii obligatiilor de catre Romania, sau, in lipsa indeplinirii obligatiilor, pana la data pronuntarii hotararii de catre Curte, sub rezerva depasirii sumei forfetare minime de 1.887.000 de euro.

- Sa condamne Romania la plata cheltuielilor de judecata.

In esenta, Comisia cere ca Romania sa plateasca o amenda de 6.000 euro/zi de intarziere, iar in acest caz vorbim de 755 de zile de intarziere. Romania ar putea plati aproximativ 4,5 de milioane de euro, potrivit unui calcul estimativ.

Decizia finala urmeaza sa o ia CJUE.

Comunicarea CE

In ianuarie 2017, intr-o comunicare a Comisiei Europene se arata ca aplicarea uniforma a legislatiei UE in toate statele membre este esentiala pentru succesul Uniunii Europene: "Comisia acorda o importanta deosebita transpunerii la timp a directivelor".

In acest context, Comisia si-a fixat o tinta de 12 luni in care sa sesizeze Curtea de Justitie pentru cazurile de constatare a neindeplinirii obligatiilor, daca o anumita directiva nu a fost inca transpusa.

Potrivit documentului, Comisia intentioneaza sa utilizeze pe deplin posibilitatile prevazute la articolul 260 alineatul (3) din TFUE pentru a-si inaspri abordarea in materie de sanctiuni in astfel de cazuri. Aceste sanctiuni sunt impunerea unor plati de catre statul care nu transpune directiva, atat a unei sume forfetare, cat si a unor penalitati cu titlu cominatoriu.

"La stabilirea cuantumului sumei forfetare potrivit practicii sale, Comisia va lua in considerare gradul de transpunere pentru a determina gravitatea netranspunerii legislatiei", mai arata sursa citata.

In comunicare se arata si de ce se impune plata unei sume forfetare, chiar daca directiva a fost transpusa in timpul procesului.

"Consecinta logica a abordarii privind plata sumei forfetare este ca, in cazurile in care un stat membru remediaza situatia transpunand directiva in cursul procedurii in instanta, acest motiv nu va mai fi suficient pentru Comisie sa isi retraga actiunea.

Curtea de Justitie nu ar mai putea lua o decizie prin care sa impuna plata unei penalitati cu titlu cominatoriu, intrucat o astfel de decizie nu ar mai servi unui scop util.

Cu toate acestea, Curtea va putea impune plata unei sume forfetare care sa sanctioneze durata neindeplinirii obligatiilor pana la momentul in care situatia a fost remediata, intrucat acest aspect al cauzei nu a ramas fara obiect", explica Comisia.

Potrivit documentului, Comisia va depune eforturi pentru a informa fara intarziere Curtea ori de cate ori un stat membru pune capat unei incalcari, indiferent de etapa procesului judiciar.

Comunicarea Comisiei este un document care nu are caracter normativ. Comisia ia initiativa de a publica o comunicare atunci cand doreste sa isi expuna punctul de vedere asupra unui subiect de actualitate.

Citeste si:
MAE atenționează Ungaria după ce noul președinte și-a asumat dreptul de reprezentant al tuturor maghiarilor: ”Astfel de declaraţii nu corespund standardelor europene”
MAE atenționează Ungaria după ce noul președinte și-a asumat dreptul de reprezentant al tuturor maghiarilor: ”Astfel de declaraţii nu corespund standardelor europene”
Ministerul Afacerilor Externe a reacționat vineri seară, 20 mai, după o postare a preşedintelui Ungariei, Katalin Novak, în care a transmis că prioritatea sa este să îi reprezinte pe toţi...
Cum au ajuns românii din Diaspora să voteze AUR. Antropolog: George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare
Cum au ajuns românii din Diaspora să voteze AUR. Antropolog: George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare
Votanții AUR sunt motivați de „nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării”, argumentează antropologul Radu Umbreș într-o analiză...