Un judecator a analizat legea gratierii: A gasit mai multe probleme si neclaritati

Judecatorul Cristi Danilet, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a analizat proiectul de lege privind gratierea colectiva si a scos in evidenta unele probleme si neclaritati.

Danilet a facut pe blogul personal un istoric al actualului proiect de lege, dar si o comparatie intre acesta si proiectul de ordonanta de urgenta pe aceeasi tema. Judecatorul a notat cateva obiectiuni vizavi de proiectul de lege.

"In art. 1 se arata ca se gratiaza pedepse aplicate, iar in art. 3 ca se gratiaza masuri educative privative de libertate - ceea ce presupune procese terminate definitiv; pe cand in art. 8 se arata ca legea se aplica pentru fapte, ceea ce presupune ca se refera la procese inca neincepute sau aflate in derulare. Or, de esenta gratierii este ca ea se refera la pedepse, nu la fapte inca neurmarite sau nesanctionate", a notat acesta.

Danilet mai spune ca OUG ar fi permis gratierea si pentru pedepse cu inchisoarea a caror executare ar fi fost suspendata, dar ca "legea pare sa excluda acum aceasta posibilitate (e firesc, din moment ce se doreste descongestionarea penitenciarelor, dar acest lucru trebuie prevazut in mod expres pentru a produce efecte!) ".

Citeste si Cine scapa de pedeapsa prin noua lege a gratierii trimisa de Guvern la Parlament si ce modificari s-au facut fata de prima ordonanta

Judecatorul atrage atentia asupra faptului ca gratierea priveste pedepsele cu inchisoare si masurile educative pana la 5 ani, precizand ca regula in actele de gratiere anterioare era de 2 ani. "De retinut ca o pedeapsa de 5 ani inseamna ca infractiunea este grava", noteaza Danilet.

Acesta mai scoate in evidenta faptul ca gratierea a jumatate de pedeapsa se aplica pentru femeile insarcinate, "dar nu se specifica ce se intampla daca nasterea nu are loc sau copilul decedeaza dupa nastere", dar si ca "sunt gratiate multe pedepse pentru infractiuni unde nu avem condamnati in inchisoare".

"Cele mai multe infractiuni comise in Romania sunt cele la regimul rutier si furturile; ei, tocmai pedepsele pentru aceste infractiuni se doreste a fi gratiate", mai spune judecatorul.

Cristi Danilet a vorbit si despre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel gratiat, si anume "sa achite in termen de un an despagubirile la care a fost obligat prin hotararea de condamnare; dupa mine, ar fi fost firesc ca aceasta sa fie o conditie anterioara, necesara pentru obtinerea gratierii" si "sa nu comita timp de trei ani vreo infractiune intentionata".

In concluzie, judecatorul spune ca, "teoretic, orice pedeapsa poate fi gratiata. Parlamentul este singura autoritate publica, care poate decide daca si cand este oportuna o lege de gratiere si in ce conditii poate fi ea acordata".

Acesta puncteaza, insa, ca nu exista niciun studiu cu privire la numarul cert al celor care vor beneficia de gratiere.

"Problema Romaniei nu este atat supraaglomerarea din penitenciare (oricum, sub noile Coduri, numarul detinutilor este in scadere pentru ca noul Cod Penal prevede sanctiuni reduse in comparatie cu vechiul Cod), cat conditiile de detentie (spatiul acordat, asistenta medicala, hrana pentru detinuti, programele de reabilitare, capacitatea de reinsertie a condamnatilor). Or, cu privire la acestea din urma, nu exista o strategie clara de solutionare, ca urmare apreciez ca gratierea va produce un efect pe termen scurt", incheie Danilet.

Vezi si Legea gratierii a primit aviz pozitiv de la CSM, dar cu doua obiectii

A.G.

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...