Adevarul despre Legea Lustratiei - Interviu

In Romania lustratia se aplica de ani de zile in administratia publica si in sistemul juridic, cu efecte concrete. Atunci de ce se face atata valva in jurul lustrarii demnitarilor numiti politic?

"Din pacate, in Romania nu ajung 22 de ani ca sa legalizam evidenta si bunul simt. La altii a durat de vreo 10 ori mai putin...", remarca Germina Nagat, director la Directia Investigatii a CNSAS, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Cea care a vazut mii de dosare ale colaboratorilor fostei Securitati sustine ca, daca noua Lege a Lustratiei ar intra in vigoare, foarte multi ar avea de pierdut, in ciuda faptului ca unii politicieni incearca sa o minimalizeze.

E suficient sa ne gandim la cineva care in '89 avea in jur de 30 de ani, era un "tanar capitan de Securitate ocupat sa le citeasca oamenilor scrisorile si sa le puna microfoane in dormitor", iar acum este inalt magistrat si mai are ani buni pana la pensie.

"Daca Romania ar fi aplicat lustratia imediat dupa Revolutie probabil ca n-am fi avut acum o coruptie endemica, o justitie monitorizata de la Bruxelles si o economie devalizata de milionarii care si-au ascuns petlitele de Securist sub frac", spune directorul de investigatii de la CNSAS in interviul acordat Ziare.com.

Multi spun "e prea putin si prea tarziu". Altii spun "mai bine mai tarziu decat niciodata". Dumneavoastra ce credeti? Ce valoare apreciati ca are Legea Lustratiei - istorica, simbolica, de asanare a societatii romanesti?

Din pacate, constatam din nou ca legea lustratiei, ca si altele care vorbesc despre principii, se transforma in Romania intr-un prilej pentru glumite ieftine de cafenea, vorbe de duh si "concursuri de proverbe".

Daca e intr-adevar prea tarziu si nu a mai ramas nimeni de lustrat, atunci cine si de ce protesteaza?

Dincolo de valoarea istorica si simbolica, e clar ca exista si o valoare practica: legea ar scoate din scena, pentru o perioada de timp (dupa parerea mea, prea scurta) o serie de personaje concrete, in carne si oase.

Principiul pe care il exprima lustratia este cel al incompatibilitatii etice si functionale intre doua lumi, despre care sustinem ca sunt opuse: lumea totalitara comunista din care am iesit si lumea democratica la care pretindem ca ne-am afiliat.

Or, anumite functii din aparatul represiv comunist sunt evident incompatibile cu un sistem democratic. Incompatibilitatea nu e doar etica, e si pratica: daca intr-adevar cele doua societati sunt radical diferite, cum poate un fost aparatcik comunist, specialist in incalcarea drepturilor omului, sa functioneze eficient si credibil in institutiile statului de drept?

Cred ca intrebarea e retorica, fiindca raspunsul tine de evidenta si de bun simt. Din pacate, in Romania nu ajung 22 de ani ca sa legalizam evidenta si bunul simt. La altii a durat de vreo 10 ori mai putin...

Dar stiti ce mi se pare stupefiant, cand ii ascult pe detractorii lustratiei? Ca ei sau partidele lor au promovat si chiar au promulgat, nu cu mult timp in urma, legi care produc un efect de lustratie pentru categorii profesionale foarte extinse, de pilda functionarii publici.

Nu stiu cata lume e la curent cu acest lucru, dar in Romania functionarii publici sunt lustrabili, pe criteriul colaborarii cu Securitatea, prin legea 188/1999, completata si intarita de Legea 161 /2003.

O intreaga categorie profesionala de care depinde buna functionare a statului - cu sute de mii de reprezentanti la nivelul intregii tari - a devenit obiect al lustratiei in seria de legi numita "pachetul anticoruptie", promulgat in 2003.

Cu alte cuvinte, in Romania avem deja, de cel putin 9 ani, o lustratie partiala si selectiva, printr-o lege votata in liniste deplina, fara contestari la Curtea Constitutionala si fara dileme sau scrupule etice. Lustratie care vizeaza functii ocupate de regula prin concurs.

Va sa zica, putem lustra functionari publici care castiga concursuri de angajare, dar e nedemocratic sa lustram demnitari numiti politic in functii mult mai inalte din stat...

In plus, avem lustratie, dar tot partiala si tot selectiva, in sistemul juridic, introdusa prin Legile 303 /2004 si 247/ 2005. Sunt declarati incompatibili magistratii care candideaza pentru ocuparea unor functii de conducere in sistem si care sunt dovediti drept colaboratori sau ofiteri ai fostei Securitati. Nu se spune nimic despre cei care ocupau deja functii, la data intrarii legii in vigoare.

Iarasi, printr-un rationament foarte straniu, sunt vizati cei de la nivelele inferioare ale ierarhiei profesionale si care vor sa urce, nu si cei care au obtinut deja posturile cele mai inalte.

Unul din cinci magistrati verificati de CNSAS a facut politie politica

Ce efecte concrete produce legea in actuala forma? Ne puteti da cateva nume de personalitati publice care ar fi lustrabile in conditiile aplicarii legii?

Cazuri concrete de persoane care ar trebui sa-si paraseasca functiile in termen de 90 de zile, daca legea ar intra in vigoare, sunt atat de multe, ca nici nu stiu la care sa ma opresc. N-as vrea sa favorizez pe nimeni prin omisiune.

E suficient sa consultati listele de actiuni in constatare initiate de CNSAS in ultimii trei ani, ca sa vedeti cine si mai ales cati ar trebui sa-si paraseasca functiile, daca s-ar aplica Legea Lustratiei.

Exemple de persoane lustrabile acum, cand functioneaza doar criteriul relatiei cu Securitatea, dovedita in instanta, sunt o multime. Va inchipuiti cum ar sta lucrurile daca s-ar aplica si criteriul functiilor de partid.

Nu, nu am fost toti turnatori ai Securitatii!

Din dosarele pe care le-ati studiat pana acum, ce ne puteti spune despre modul in care reprezentantii fostului regim represiv afecteaza in prezent societatea romaneasca?

Stalpii fostului regim subrezesc societatea romaneasca in primul rand prin impostura: am mai spus-o si cu alt prilej, atunci cand esti numit intr-o functie publica pentru ceea ce pretinzi ca esti, pentru biografia ta, a ascunde relatiile cu Securitatea si cu partidul reprezinta o impostura si implicit un furt.

In plus, avand in vedere ca minti oficial, in scris si sub semnatura, avem de-a face si cu o infractiune prevazuta de codul penal - falsul in declaratii.

Evident ca o persoana care isi incepe cariera publica prin fals in declaratii este capabila si de mai mult. Putem banui ca e capabila de orice...

Ma gandesc acum in primul rand la magistratii care au semnat linistiti declaratii de necolaborare cu Securitatea si pe care Consiliul, confirmat de instante, i-a deconspirat in ultimii ani.

Ce asteptari poti avea de la un judecator care comite senin un fals in declaratii? Sau de la un diplomat, trimis sa-si reprezinte tara cu onoare? Ce inseamna onoarea pentru un astfel de om?

Daca ma intrebati in ce fel reprezentantii fostului regim afecteaza in prezent societatea romaneasca, va raspund simplu: o intoxica si o jefuiesc de cate ori pot. Din motive pur omenesti - au avut puterea si vor s-o pastreze.

De asta era nevoie de lustratie imediat dupa Revolutie, nu doar din respect pentru victimele comunismului, desi acesta era in sine un motiv suficient: nu poti sa construiesti un stat democratic punand in frunte campionii abuzului si ai terorii!

Sa va dau un exemplu: pana in prezent, Consiliul a trimis la tribunal actiuni in constatare pentru mai mult de 1.000 de ofiteri de Securitate, pentru incalcari ale drepturilor omului. Ei bine, daca s-ar citi cu atentie probatoriile, care sunt publice, s-ar vedea ca personaje care au supravegheat informativ intreprinderi de stat inainte de 1989 - au fost "ofiteri de obiectiv", mai ales in provincie - au devenit dupa Revolutie principalii lor actionari.

Cand ne plangem ca lucrurile merg prost, de obicei spunem ca Romania inca n-a scapat de comunisti si de securisti. Cand e sa aplicam lustratia, spunem ca e prea tarziu si nu mai avem pe cine lustra. Nu degeaba a scris Caragiale "Canuta, om sucit", l-a scris pentru romani...

Daca ma intrebati pe mine, e valabila prima varianta: n-am scapat de ei.

Legea Lustratiei nu vizeaza toti procurorii - autorii amendamentului controversat

Este corect sa fie lustrata o intreaga categorie profesionala, respectiv procurorii? Este constitutional?

Cred ca in parte v-am raspuns la intrebare: exista deja in legile reformei in justitie, cele din 2005, prevederi cu efect de lustratie, nu pentru intreaga categorie profesionala, ci doar pentru magistratii care doresc sa ocupe anumite functii. Implicit, e valabil si pentru procurori.

Evident, nu se lustreaza categoria profesionala, ci persoana, de vreme ce verificarea relatiei cu Securitatea se face individual.

La fel se procedeaza si in cazul securistilor - nu au fost si nu vor fi declarati toti in bloc ofiteri care au incalcat drepturile omului. Notele de constatare sunt emise nominal. In aceste conditii, cred ca e perfect constitutional.

Care va fi mecanismul de aplicare a legii? Cand se vor face verificarile si cu ce efecte?

Judecand dupa textul de lege la care am avut acces, pot sa spun ca mecanismul de aplicare nu mi se pare suficient de clar precizat. Singura institutie nominalizata cu atributii in lege este CNSAS, prin notele de constatare pe care le emite deja in temeiul legii proprii de functionare.

Se specifica in plus doar faptul ca institutia noastra va avea acces nu numai la arhiva fostei Securitati - cei 24 de km de dosare pe care ii avem deja - ci si la arhiva PCR, aflata acum la Arhivele Nationale. Deci, buna aplicare a legii va depinde de studierea, prin coroborare, a documentelor din doua arhive, cea a Securitati si cea a Partidului Comunist.

Daca arhiva Securitatii e in prezent relativ usor de accesat si e functionala - dupa ani de asteptari si de eforturi uriase, pe care regret ca nu le pot evoca aici - starea actuala a arhivelor PCR, preluate de Arhivele Nationale, din cate stiu e mai putin buna. Dar pentru asta ar trebui sa cereti detalii de la domnul Dorin Dobrincu, directorul institutiei.

Pe scurt, e vital ca verificarile in arhiva PCR sa se poata face in timp util, cu instrumente de cautare eficiente, altfel se va intampla ca in primul mandat al CNSAS, cand aveam la dispozitie un numar infim de dosare si niciun sistem de evidenta. A fost o experienta groaznica si putin a lipsit sa se compromita definitiv ideea de deconspirare a Securitatii.

E pacat sa ai o lege necesara si plina de bune intentii, daca e imposibil sau greu de aplicat.

Stiu din experienta de la CNSAS ca orice imperfectiune si orice ambiguitate se platesc mai tarziu in instanta.

Cei care fac obiectul notelor de constatare se agata de orice amanunt tehnic pentru a obtine respingerea actiunii, ca neintemeiata. De pilda, folosirea sintagmei de "politie politica" in legea lustratiei nu ar fi doar improprie - fiindca a disparut din actuala lege de functionare a Consiliului - ci si periculoasa, cata vreme trimite la un act normativ declarat neconstitutional. Orice "lustrabil" va putea specula asta.

Cred ca e obligatorie consultarea celor care vor aplica legea, pentru a evita stangaciile si capcanele, in egala masura.

Ce parere aveti despre termenul de 5 ani pentru aplicarea restrictiilor? Este prea putin, este prea mult?

Fiindca tot a crescut si varsta de pensionare, 5 ani de interdictie ma tem ca nu sunt suficienti. Ganditi-va la ofiterii de Securitate care aveau in jur de 30 de ani la Revolutie si care intre timp s-au transformat in magistrati, scoala de ofiteri de la Baneasa fiind echivalata cu studiile de drept (cum de a fost posibil asa ceva, ar merita o alta discutie). Acum au putin peste 50 de ani si inca un deceniu pana la pensie.

Se poate face un calcul simplu: la ce varsta se va pensiona si va iesi din sistemul juridic un inalt magistrat care sa zicem ca in 1989 avea 32 de ani, era un tanar capitan de Securitate ocupat sa le citeasca oamenilor scrisorile si sa le puna microfoane in dormitor?

Nu mai vorbesc despre "lupii tineri" din aparatul de partid, carora Revolutia le-a intrerupt studiile universitare la "Stefan Gheorghiu". Pe scurt, cred ca interdictia de acces la functiile publice ar trebui sa tina cont de varsta legala de pensionare.

Iliescu: Legea Lustratiei este o rusine, nu exista in niciun regim democratic!

Ion Iliescu a declarat, a doua zi dupa ce a fost adoptata, ca Legea Lustratiei este o rusine pentru Romania si nu mai exista in niciun regim democratic. Cum a aratat lustratia in alte tari? In opinia dumneavoastra, cum ar fi trebuit sa arate Legea Lustratiei si ce efecte ar fi produs ea daca ar fi fost aplicata la timp?

N-ar fi prima data cand istoria il contrazice pe Ion Iliescu. Daca ne uitam la fostele tari comuniste care au devansat Romania in toate privintele - Germania, Polonia, Cehia - observam ca liderii lor politici au crezut exact pe dos: lor le-ar fi fost rusine sa nu promoveze lustratia, sa nu deconspire Securitatea. Nici Vaclav Havel, nici Lech Kaczinski, nici pastorul Gauck, care va fi in curand presedintele Germaniei, nu ar fi rostit vreodata o asemenea fraza.

Daca Romania ar fi aplicat lustratia imediat dupa Revolutie am fi castigat timp si probabil ca n-am fi avut acum o coruptie endemica, o justitie monitorizata de la Bruxelles si o economie devalizata de milionarii care si-au ascuns petlitele de Securist sub frac.

Antonescu: Lustratia s-a ratat acum 20 de ani, puterile straine nu ne-au ajutat

Suntem in 2012. In Germania, pastorul Joachim Gauck, fost sef al arhivelor STASI in perioada 1990-2000, considerat un "profesor de democratie", va fi urmatorul presedinte al Germaniei. In Romania, Ion Iliescu si Dan Voiculescu sunt actori principali in viata politica, pe care, indirect o dirijeaza. Cum comentati?

Ma bucur nespus ca un astfel de lucru a fost posibil, fie si altundeva sub soare. Asa ceva se intampla doar intr-o lume in care principiile nu sunt abstractii, sunt reguli obisnuite, dupa care se traieste viata de zi cu zi. S-a dovedit inca o data ca Germania e deasupra tuturor.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...