Fara patima, despre legea vietii sau mortii noastre (Opinii)

Zgomotul si furia declansate de personalizarea isterica a ceea ce ar fi trebuit sa fie dezbaterea unui legi esentiale ca aceea a sanatatii a aruncat in umbra exact esentialul, adica interesul public.

In mare majoritate, oamenii au ramas cu impresia ca noua lege a Sanatatii se refera exclusiv la SMURD, iar esenta ei se reduce la conflictul dintre Raed Arafat si Traian Basescu. Fals!

Si pentru ca ne aflam in fata unei chestiuni vitale in cel mai propriu sens al cuvantului, pentru ca discutam despre un domeniu de care depinde direct viata fiecaruia dintre noi, anumite clarificari sunt esentiale.

1. Legea Sanatatii nu se refera doar la SMURD. Chestiunea medicinei de urgenta este tratata marginal in proiectul comisiei Vladescu, aceasta fiind si una dintre probleme.

2. Sistemul sanitar din Romania este intr-o situatie jalnica si are nevoie de reforma si privatizare. Deci in cea mai mare parte a ei legea comisiei Vladescu este necesara, salutara si corecta, tocmai pentru ca introduce regulile concurentei si controlul privat, prin asiguratori, asupra fondurilor din sistem.

3. Raed Arafat nu se opune reformei sistemului sanitar in ansamblu, asa cum a fost acuzat. Opozitia lui Raed Arafat vizeaza exclusiv prevederile referitoare la medicina de urgenta, mai precis transformarea asistentei de urgenta din misiune integrata de salvare organizata ca serviciu public, in activitate comerciala subordonata regulilor economiei de piata.

Acestea fiind, sper eu clarificate, sa trecem la asistenta de urgenta atat de disputata.

Ce propune legea Vladescu?

Nu privatizarea SMURD, ci deschiderea sistemului de urgenta, in cadrul sistemului 112 si cu finantare de la buget, si pentru operatorii privati. Si acum exista ambulante private, dar serviciile lor sunt platite de solicitanti, fara nicio contributie din banii publici.

Conform noii legi, atunci cand omul va suna la 112, operatorul va trimite la solicitare echipajul de urgenta cel mai apropiat indiferent daca apartine unui serviciu public sau privat. Privatii vin cu dotarile proprii, vor trece printr-un proces de acreditare pe criterii ce vor fi stabilite prin legislatia ulterioara, iar interventiile lor vor fi decontate de la buget, indiferent daca pacientul are sau nu asigurare de sanatate.

Avantajele ar fi, apreciaza comisia Vladescu, cresterea numarului de ambulante, o salarizare mai buna a medicilor in sistemul privat si presiunea benefica a concurentei asupra costurilor.

Care sunt obiectiile formulate in primul rand de Raed Arafat, dar si de alti specialiti in domeniul urgentelor?

SMURD este un sistem care functioneaza foarte bine, motiv pentru care FMI a recomandat ca, deocamdata cel putin, asistenta de urgenta sa nu fie afectata in niciun fel de reforma. In rapoartele Bancii Mondiale, organizarea sistemului de urgenta din Romania a fost dat drept exemplu de urmat. Si atunci de ce sa strici un lucru bun?

Deocamdata interventiile de urgenta ale SMURD au un cost ce nu include profitul pe care orice firma privata va dori sa-l obtina. Daca in ecuatie vor intra si profitul, si salariile mai mari ale medicilor, logica ar fi o crestere a tarifului/interventie, decontat de la buget.

Daca aceste tarife vor fi insa plafonate la valoarea actuala sau sub ea, e clar ca profitabilitatea va fi obtinuta prin scaderea altor componente ale costului si exista un risc urias ca in acest fel sa fie grav afectata calitatea actului medical de urgenta.

De altfel, daca ne uitam in jur vom vedea ca in imensa majoritate a tarilor europene sistemul de urgenta este fie integral public (de ex: Franta, Polonia, Marea Britanie), fie mixt public-privat, insa urgentele majore revin obligatoriu seviciului public (de ex. Germania, Cehia).

Noua lege preia modelul olandez, unic in Europa si nu cu rezultate stralucite. L-a incercat si Polonia dupa care a revenit la serviciul public de urgenta.

Actualul sistem este unul integrat, incluzand mai multe componetente interdependente: partea medicala, alcatuita din ambulante si UPU ale spitalelor, pompierii si ISU. Ele actioneaza impreuna, coordonat la interventiile grave. Rodajul acestui sistem s-a facut in ani de zile, iar intrarea actorilor privati in sistem, cu regulile lor si sub presiunea rentabilitatii, va sparge inevitabil aceasta integrare si va scadea la fel de inevitabil eficacitatea interventiei.

Sigur ca oricat de bun ar fi un sistem, el este perfectibil si argumentele comisiei Vladescu pot fi, principial, luate in considerare. Dar noua lege inlocuieste o certitudine functionala cu o mare necunoscuta, pentru ca ea nu include reglementari esentiale, incepand cu criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca firmele pentru a opera in sistemul de urgenta.

Ni se promite ca aceste criterii vor fi foarte riguroase si severe. Poate ca da, insa experienta noastra cu legislatia secundara, adica normele de aplicare, nu este deloc incurajatoare.

Uneori ele intarzie cu anii, asa cum se intampla, de exemplu, cu reformarea programelor scolare nici astazi realizata, sau distrug insasi ratiunea legii, asa cum s-a intamplat cu "pensiile nesimtite" ale securistilor, care nu numai ca nu au scazut, ci au crescut in mare parte (fondul total a crescut cu 30%) prin dublarea vechimii in munca reglementata prin normele metodologice.

Iar temerea este cu atat mai mare cu cat suntem o tara profund corupta. De ce am fi siguri ca aceste criterii nu vor fi croite exact pe tiparul clientilor politici, care abia asteapta sa se alimenteze din banii publici alocati medicinei de urgenta, fara filtrul suparator al asiguratorilor privati?

De ce am fi siguri ca la alocarea interventiilor la urgente prin sistemul 112 nu vor fi favorizate unele firme private asa cum sunt favorizati anumiti furnizori la achizitia de medicamente?

Asadar, un sistem care functioneaza foarte bine, un model european in domeniu, urmeaza sa fie inlocuit cu o schita neconvingatoare, susceptibila de mari erori si clientelisme. Urgentele sunt un domeniu aparte al medicinei, un domeniu unde profesionalismul si antrenamentul personalului, sudarea si experienta echipei, rapiditatea interventiei fac diferenta intre viata si moarte.

Intr-un asemenea domeniu nu e loc de exeperimente, incertitudini, prevederi evazive si nici pentru profit. Asadar, pana cand comisia Vladescu nu va pune pe masa un proiect articulat si perfect detaliat in privinta medicinei de urgenta, aceasta ar trebui sa functioneze exact ca pana acum nu pentru ca asa vrea Raed Arafat, ci pentru ca asa dicteaza cel mai autentic si important interes public.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...