Apel la normalitate: Vot transparent in Parlamentul Romaniei

Bila alba, bila neagra. Nu ma refer la proba administrata invitatilor unui talk show care batea candva recordurile de audienta. Ma refer la spectacolul grotesc al votului secret din Parlamentul Romaniei, pus in scena ori de cate ori apar subiecte "sensibile" pe agenda institutiei etalon pentru democratia romaneasca de azi.

Mai mult sau mai putin abili, parlamentarii nostri au invatat ca a pune bila in urna de aceeasi culoare inseamna un vot afirmativ, iar a pune bila in urna de culoare diferita inseamna un vot negativ. Mai mereu, prin aceasta metoda a votului secret, se situeaza deasupra legii si a bunului simt - de exemplu, prin refuzarea incuviintarii arestarii preventive a unui coleg pentru fapte clare de coruptie. Cazurile de acest gen au devenit celebre si au capatat pe alocuri accente tragico-comice.

De ce este important votul la vedere?

Transparenta este o valoare fundamentala a unui sistem democratic, la toate nivelurile, pentru ca permite electoratului sa evalueze in mod direct si constant activitatea celor pe care ii mandateaza prin vot, responsabilizandu-i sa cantareasca bine fiecare decizie.

In spatele bilelor plasate cu grija in urnele impenetrabile pentru noi, cetatenii de rand, sunt asteptarile noastre firesti fata de cei care ne reprezinta in Parlamentul Romaniei. Avem tot dreptul sa stim daca un deputat sau un senator din colegiul nostru refuza sa sustina o lege de care Romania are nevoie, daca alege sa serveasca interese private contrare intereselor comunitatilor noastre, daca alege sa-si protejeze colegii asezandu-i deasupra legilor in vigoare sau daca sprijina proiecte de lege absurde cum este cel care asigura pastrarea mandatelor de catre alesii locali condamnati definitiv la inchisoare cu suspendare.

E atat de simplu: in situatia unui vot secret nu putem decide in cunostinta de cauza daca un parlamentar merita sa ne (mai) reprezinte. Si-atunci cum putem sa construim o democratie functionala si credibila?

Ce spun legile actuale?

Art. 68 din Constitutia Romaniei prevede: " (1) Sedintele celor doua camere sunt publice. (2) Camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete". Drumul spre iad poate fi pavat cu bune intentii. E firesc sa existe cazuri exceptionale in care, din motive de siguranta nationala, sedintele si/sau voturile in sine sa fie secrete. Totusi, ca si in cazul imunitatii, interpretarile legilor actuale constituie practic o incalcare a spiritului - daca nu a literei - Constitutiei.

Astazi este clar pentru intreaga opinie publica ca instrumentul votului secret este abuzat in Romania. Cand pot parlamentarii nostri sa voteze secret? In multiple momente critice definite in mod explicit prin lege (motiuni de cenzura, investirea Guvernului, decizii referitoare la "ridicarea" imunitatii parlamentare etc.), dar si oricand se decide in acest sens, la cererea presedintelui de sedinta sau a unui grup parlamentar.

Pentru cunoscatori, a se vedea Regulamentul Camerei Deputatilor, Regulamentul Senatului si Regulamentul sedintelor comune. O simpla cautare dupa cuvantul "secret" ofera o masura evidenta a modului in care parlamentarii se ascund de opinia publica.

Tot Constitutia Romaniei prevede prin Art. 31 dreptul fundamental la libera informare: " (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal".

Este firesc ca voturile parlamentarilor sa fie considerate informatii de interes public. Iar Curtea Constitutionala a aratat in trecut, asa cum noteaza Mircea Kivu intr-un excelent articol publicat in februarie a.c., ca "punerea alegatorului in imposibilitatea de a se informa asupra candidatilor constituie o impiedicare a exercitarii votului". Mai mult, inclusiv Legea 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor face referire explicita la principiul transparentei: "Deputatii si senatorii trebuie sa dea dovada de transparenta in activitatea parlamentara" (Art. 12). Voturile sunt elemente esentiale ale activitatii oricarui parlamentar.

Singurul argument pentru secretizarea votului, dincolo de eventuale situatii exceptionale in care sunt discutate informatii care ar putea atinge siguranta nationala, este ca un astfel de mecanism "protejeaza" parlamentarul in fata colegilor de partid. Dar oare parlamentarii n-ar trebui sa isi asume propriile decizii si sa le justifice in primul rand in fata opiniei publice, dincolo de jocurile interne din partid? Oare nu trebuie sa dea socoteala cetatenilor pentru modul in care isi duc la indeplinire mandatul? Oare ar trebui sa ii intereseze cum raspund nevoilor comunitatii sau cat de adanc se inclina in fata preferintelor diversilor "lideri" de partid?

Cum voteaza parlamentarii din alte state?

A se compara starea de fapt din Romania cu ceea ce se intampla in alte democratii consolidate. In SUA, membrii Congresului isi asuma votul printr-un "da" sau "nu" raspicat si aproape instantaneu consemnat intr-un dosar public si accesibil oricarui cetatean, la distanta unui click. Din 1825 si pana in prezent, Camera Reprezentantilor s-a intrunit in sedinta secreta numai de sase ori, si atunci pentru motive obiective (in cauze legate de siguranta nationala).

In Marea Britanie, reprezentantii se ridica in picioare pentru a-si exprima optiunea. Iar in Germania, atunci cand scorul este prea strans, presedintele Bundestag-ului poate solicita membrilor sa iasa din sala si sa intre, unul cate unul, prin una dintre cele trei usi marcate cu "da", "nu" sau "abtinere". Asta da transparenta, asta da curaj!

La nivel european, Parlamentul European a raspuns relativ recent solicitarilor pentru transparentizarea activitatii sale, extinzand aria voturilor la vedere, inclusiv pentru cele exprimate in cadrul comisiilor (nu doar in plen). Aceasta deschidere permite ulterior unor organizatii de tipul VoteWatch sa colecteze datele privitoare la voturile exprimate de catre fiecare parlamentar in parte si sa le comunice publicului larg.

Democratiile autentice promoveaza transparentizarea treburilor publice si implicarea tot mai mare a cetatenilor in procesele decizionale. In epoca tehnologiilor avansate, acest deziderat devine posibil, la costuri infime. Trebuie doar sa existe vointa din partea celor care au parghiile puterii.

Care este miza?

Peste un an si putin vom merge din nou la urne pentru a-i alege pe cei care ne vor reprezenta in Parlamentul Romaniei pana in 2020. Vorbim despre o institutie fundamentala a democratiei romanesti. Dar totodata vorbim despre o institutie in care mai putin de 10% dintre romani au incredere.

Motivele sunt multiple si binecunoscute: legi cu dedicatie; inactivitate si absenteism; pensii speciale; coruptie; cheltuieli fara masura etc. Cu bruma de credibilitate ramasa, Parlamentul Romaniei are in ultimul ceas sansa adoptarii unor reforme fundamentale ale modului in care functioneaza pentru a demonstra ca doreste sa legifereze in interesul cetateanului.

Intr-un sistem de partide invechite in care nimeni nu misca in front, votul la vedere ar fi un semnal puternic ca democratia romaneasca investeste in relatia dintre cetateni si reprezentantii lor, nu in "relatiile" dintre politicieni si grupurile lor de interese.

Ce ne ramane de facut?

Dupa 25 de ani de deziluzii, nu ne mai facem iluzii ca cei care ar trebui sa ne reprezinte vor actiona in interesul Romaniei. Exista insa o solutie, asa cum am aratat aici: e #vremeacetatenilor si impreuna putem sa-i convingem pe parlamentarii nostri sa ne auda si sa ne asculte.

Fundatia CAESAR pregateste in aceste zile campania nationala i74, care vizeaza strangerea a peste 100.000 de semnaturi din intreaga tara pentru o initiativa legislativa cetateneasca, in baza Art. 74 din Constitutia Romaniei. Votul la vedere este una dintre prevederile acestei initiative, care va fi lansata oficial vineri, 16 octombrie, sub deviza "Parlament pentru cetateni". Va asteptam alaturi de noi sa transmitem impreuna un semnal simplu si eficient: puterea lor e in mainile noastre. Mergem inainte!

Sebastian Burduja este co-fondator si presedinte al Fundatiei CAESAR, autorul cartii "Intre speranta si deziluzie. Democratie si anticoruptie in Romania postcomunista".

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...