20 martie 1990 - Apogeul confictului interetnic de la Targu Mures

Autor: Iulian Leca, Senior editor
Sambata, 20 Martie 2010, ora 08:42
7232 citiri
20 martie 1990 - Apogeul confictului interetnic de la Targu Mures

Violentele de la Targu Mures reprezinta inca un moment din istoria noastra despre care, nici macar acum, la 20 de ani de ani distanta, nu stim sigur cine a stat in spatele evenimentelor din martie 1990, nu cunoastem tot adevarul despre faptele petrecute atunci si inca exista semne de intrebare in legatura cu adevaratii vinovati ai confruntarilor dintre romani si maghiari.

Penduland intre numeroasele zvonuri care au contribuit la declansarea conflictului din martie 1990 de la Targu Mures si teoriile conspirationiste, existente de ambele tabere (romana si maghiara), despre "agitatorii" si "papusarii" din spatele luptelor de strada, istoria inca nu a lamurit nici pe departe adevarul acelor zile incarcate de ura dintre cele doua etnii.

Dincolo insa de "elementele provocatoare", de orice parte s-ar fi aflat ele, in martie 1990 exista o stare de tensiune in Transilvania intre romani si maghiari. Alimentata sau nu explicit de cineva, aceasta a condus intr-un final catre violentele din Targu Mures din 19 si 20 martie 1990.

Atmosfera era tensionata pentru ca maghiarii cereau clase separate pentru copiii lor, in vreme ce romanii ii acuzau de separatism si de profanarea statuilor lui Avram Iancu si Nicolae Balcescu. Pe 19 martie, cele mai negre si ingrozitoare zvonuri s-au transformat in realitate, iar reprezentantii celor doua etnii s-au infruntat in lupte de strada, dupa ce manisfestantii au cerut zadarnic medierea din partea lui Ion Iliescu.

A doua zi, pe 20 martie 1990, au din nou loc confruntari violente intre romani si maghiari. Dimineata incep doua manifestatii de amploare. Una a maghiarilor, langa catedrala din oras, alta a romanilor, langa statuia Soldatului Necunoscut. In grupul maghiarilor se aude strigand: "Dreptate, vrem dreptate!" si "Sa vina Iliescu, sa vina presedintele!" In partea romana se aude scandand: "Iliescu nu uita si Ardealu-i tara ta!", "Romani, veniti cu noi!".

Punctul culminant al celor doua demonstratii este afisarea tricolorului revolutiei, cu gaura in mijloc. Zvonuri tot mai contradictorii incep sa apara si intr-o tabara si in cealalta. Ba ca in oras ar sosi taranii secui, ba ca romanii din imprejurimi se pregatesc sa intre cu arme albe in Targu Mures. Si romanii, si maghiarii se suspecteaza reciproc, cu totii asteptand un semn sau interventia guvernului sau a presedintelui.

Dupa caderea intunericului, pe 20 martie, se declanseaza bataia generala intre cele doua tabere. Grupuri de barbati inarmati ataca cu salbaticie si lovesc la intamplare in cealalta multime. Printre cele mai cunoscute victime, dintre romani, se numara Mihaila Cofariu.

Exemplara pentru intreaga manipulare si dezinformare din acea perioada este stirea care va face ocolul pamantului cu acest caz. Initial, acesta a fost prezentat, la o televizune irlandeza, ca fiind maghiar, victima a unui roman. Ulterior, s-a stabilit ca barbatul era un taran roman din satul Hodac, iar agresorul care l-a batut cu salbaticie era maghiar - Barabas Erno. Stirea nu a fost dezmintita niciodata. Dintre maghiari a cazut victima violentelor scriitorul Suto Andras, care in acel conflict si-a pierdut un ochi.

Potrivit Parchetului de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, evenimentele din martie 1990 au lasat in urma 278 de victime, dintre care 190 de romani si 88 de maghiari. In conflictul interetnic din martie 1990 si-au pierdut viata cinci persoane, trei maghiari si doi romani, au fost distruse 46 de autovehicule si au fost devastate sediile a patru partide politice.

Au fost arestate 21 de persoane, iar in urma finalizarii cercetarilor s-au intocmit 17 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a 30 de persoane, care au fost condamnate, majoritatea, pana la un an de inchisoare. Condamnarile cele mai grave, cate 10 ani de inchisoare, le-au primit Barabas Erno, fugit in Ungaria imediat dupa evenimente, si Csereznyes Pal, implicat si el in cazul Cofariu, care a insa a primit gratierea in 1996. Pe 20 martie 2005, toate faptele s-au prescris.

Dupa 20 de ani de la sangeroasele evenimente din martie 1990 de la Targu Mures, locuitorii orasului, fie ei romani sau maghiari, cred acum ca violentele de atunci ar fi putut fi evitate. Multa lume este convinsa, potrivit marturiilor si declaratiilor luate de-a lungul timpului, ca tragicele evenimente au fost orchestrate si pregatite din umbra de elemente inca necunoscute.

Imediat dupa sangeroasele evenimente de la Targu Mures a fost reinfiintata fosta Securitate, sub numele de Serviciul Roman de Informatii (SRI), in 26 martie 1990. In timp, diverse voci au sustinut ca exista o legatura directa intre "organizarea" evenimentelor de la Targu Mures si infiintarea SRI, imediat dupa.

La 20 de ani de la conflictul interetnic, multa lume inca spera sa afle tot adevarul despre tragicele evenimente. Romani sau maghiari, cu totii suntem de acord astazi ca violentele din martie 1990 ar fi trebuit sa nu aiba loc. Si ca ele nu au avut niciodata un motiv intemeiat si nu a existat nicio dovada a unei spontaneitati in totalitatea actiunilor. Poate doar desecretizarea documentelor privind conflictul de la Targu Mures ar putea sa aduca mai multa lumina in acest caz complicat de violente interetnice.

Citeste si:
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR a transmis miercuri, 8 decembrie, că taxa de solidaritate luată în discuție pentru marile companii nu va face decât să lovească în cei mai importanți contribuabili în economie....
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
Social-democraţii şi liberalii vor discuta, miercuri, în coaliţie, despre împărţirea funcţiilor de prefecţi şi şefi de agenţii şi autorităţi. Marţi, discuţia nu a ajuns la un acord...