Steagul secuiesc devine drapel oficial in inima Romaniei

Consiliul Judetean Harghita a adoptat vineri, cu majoritate de voturi, ca steagul secuiesc sa devina steag al judetului, decizie pe care a mai luat-o si in 2009, ulterior fiind anulata in justitie.

In plus, CJ nu a fost de acord ca un simbol care sa-i reprezinte pe romani sa apara pe steag.

Proiectul de hotarare, initiat de presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a propus cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al judetului Harghita in 2009. Pe celelalte patru variante se regaseau culorile albastru si auriu, de pe steagul secuiesc, si/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna si steaua cu opt raze.

Consilierul judetean liberal Ion Proca a depus un amendament la acest proiect si a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care sa-i reprezinte pe romanii din judet, intrucat "aceasta este o frunza-simbol, cu radacini in cultura, istoria si spiritualitatea neamului romanesc".

"Stejarul este unul dintre cei mai importanti arbori sacri la romani. El ocupa un loc important in viata si spiritualitatea poporului roman, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre isi puneau, de cele mai multe ori, asezarile lor sub pavaza acestui copac mitic", se arata in amendamentul propus.

In cadrul sedintei CJ de vineri, Ion Proca a propus scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului privind steagul, sustinand ca decizia "cu valoare simbolica" trebuie sa fie analizata cat mai bine, pentru ca "prin vot, va reprezenta felul in care intelegem sa ne vedem reprezentati si sa asiguram confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritara sau majoritara".

Propunerea consilierului liberal a fost respinsa de consilierii UDMR si de cei ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, motiv pentru care Ion Proca a solicitat acceptarea prezentei motivului frunzei de stejar pe steagul judetului, ca un gest de normalitate, sustinand ca toate comunitatile care traiesc in Harghita trebuie sa se regaseasca pe acest steag. De asemenea, el a cerut insistent sa se faca distinctie intre steagul secuiesc si cel al judetului Harghita.

• Primar din Harghita, amendat pentru arborarea steagului unguresc
• Steag secuiesc de mari dimensiuni, ridicat pe un catarg in Miercurea Ciuc
• Steag secuiesc de 2 metri la Miercurea Ciuc: Ardelenii, orfanii Ungariei

"Acum vorbim despre steagul judetului Harghita. Si va asigur ca punctul de vedere pe care l-am exprimat in acest amendament nu este o simpla interventie cu caracter personal. In spatele acestei interventii stau multe persoane care asteapta acest gest firesc, de normalitate, si anume aplicarea pe steag a insemnelor tuturor comunitatilor.

Nu este un capriciu, este o nevoie absoluta, este vorba de o hotarare care ne va marca pentru mult timp (...) Rugamintea noastra este sa acceptati pe oricare dintre variante sa fie aplicat simbolul propus in acest amendament. Cred sincer ca este un moment in care hotararea noastra de aici va conta foarte mult. Daca nu se poate sa amanam, pentru o vreme in care poate vom fi mai linistiti (...) atunci va rog sa acceptati aceasta propunere care a fost intemeiata pe nevoia absoluta de reprezentare in steagul judetului", a afirmat consilierul Ion Proca.

Amendamentul consilierului liberal a fost respins la vot si a fost supus aprobarii proiectul initial propus de presedintele CJ, Borboly Csaba.

Cei 21 de consilieri UDMR si trei de la PPMT au votat prima varianta, respectiv steagul secuiesc, in vreme ce consilierii USL au votat impotriva, iar consilierii Partidului Civic Maghiar (PCM) s-au abtinut.

Vocea romanilor nu a contat

De altfel, si consilierii PCM au cerut scoaterea proiectului privind steagul judetului de pe ordinea de zi, dar din alte considerente, sustinand ca ar trebui schimbata legea 141/ 2015, care nu permite arborarea pe sediile unitatilor administrativ teritoriale a steagurilor regiunilor istorice, respectiv a steagului tinutului secuiesc.

Consilierul Thamo Csaba a spus ca dupa rezolvarea acestei probleme se va putea discuta si despre steagul judetului, pe care considera ca trebuie reprezentata si comunitatea romaneasca.

"Solicitarea comunitatii romanesti, ca sa apara simbolurile ei pe steagul judetului, cred ca este justa. Eu consider ca este just ca in judetul Harghita si in toate localitatile unde si ei sunt, si majoritari, sa apara simbolurile lor nationale", a spus Thamo Csaba.

La randul sau, consilierul PCM Salamon Zoltan a precizat ca "drapelul secuiesc, ca simbol al comunitatii Tinutului Secuiesc, trebuie separat de steagul judetului si acest drapel secuiesc nu poate fi al nimanui, nici macar al Consiliului Judetean Harghita, nimeni nu poate avea in mod special acest drapel".

La finalul sedintei, presedintele CJ, Borboly Csaba, initiatorul hotararii, a declarat presei ca acest steag ii reprezinta pe toti locuitorii judetului Harghita, la intrebarile legate de faptul ca romanii nu se simt reprezentati de acest steag, raspunsul fiind invariabil acelasi: "A fost votat un steag cu majoritate de voturi care are simboluri care reprezinta toate comunitatile care traiesc in judetul Harghita".

Proiectul de hotarare privind aprobarea steagului judetului, supus dezbaterii publice de Consiliul Judetean, a fost criticat in urma cu doua saptamani de conducerea Forumului Civic al Romanilor din Harghita, Covasna si Mures (FCRHCM) care a acuzat faptul ca acesta are un caracter pur etnic maghiar si a solicitat "includerea in viitorul steag al judetului a unui vestigiu dacic, ca simbol a prezentei romanilor in zona".

Forumul a avertizat ca, daca propunerile sale nu vor fi luate in considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al judetului Harghita la Comisia Nationala de Heraldica Genealogie si Sigilografie a Academiei Romane si la toate organismele abilitate ale statului roman.

Steagul secuiesc a fost indepartat, in urma cu cateva zile, de pe cladirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc si a fost arborat vineri, imediat dupa votul favorabil dat de consilierii judeteni.

Istoria unui steag cu probleme in instanta

Steagul de culoare albastra, pe care se afla o dunga aurie, alaturi de steaua in opt colturi si luna, a fost votat in 2008 ca steag al viitorului tinut secuiesc de Consiliul National Secuiesc, organizatie care lupta pentru autonomia teritoriala a zonei.

Un an mai tarziu, in 2009, steagul a fost votat de Consiliul Judetean Harghita ca steag al judetului, in ciuda opozitiei celor doi consilieri romani de atunci care au cerut insistent ca pe el sa se regaseasca si un simbol care sa-i reprezinte pe romani.

In 2010, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, el a fost arborat in mod festiv pe sediul CJ din Miercurea Ciuc si se regaseste pe multe sedii de primarii sau alte institutii din Harghita.

In 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Targu Mures a anulat definitiv si irevocabil hotararea CJ Harghita prin care steagul secuiesc a fost adoptat drept steag al judetului Harghita.

Potrivit Legii 141/2015, hotararea CJ privind arborarea modelului de steag se trimite la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, care transmite documentele Comisiei Nationale de Heraldica, Genealogie si Sigilografie a Academiei Romane. Dupa primirea avizului consultativ al comisiei mentionate, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice elaboreaza proiectul de hotarare si il supune Guvernului spre aprobare.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...