O campanie anosta cu final deschis

Duminica votam, campania electorala, oficial, s-a incheiat, sambata ar trebui sa fie o perioada de reflectie si decantare a celor auzite in ultima vreme astfel incat sa luam decizia finala in cunostinta finala. Ce sa decantam insa?

Am trecut prin campania electorala cea mai lipsita de substanta din cate s-au succedat in ultimii 18 ani, de paca n-am fi mers spre maturizarea democratiei, ci spre o inflatilizare a ei.

In primul rand din aceasta campanie au lipsit marile teme. Pana acum mai aveam o integrare in UE, spre care sa tindem, acum suntem deja acolo.

Acum 4 ani discutam intens despre anticoruptie, anul acesta de-abia daca a mai fost mentionata desi acest flagel nu este nici pe departe eradicat. Nici macar pe schimbare nu s-a pedalat cine stie ce.

Si totusi exista mari teme, mai acute ca niciodata, care de-abia asteapta solutii si rezolvari.

Pe langa coruptie, ne-a izbit criza financiara, avem probleme cu accesarea fondurilor europene, calitatea educatiei este proasta, autoritatile statului trec si ele printr-o criza de autoritate in frunte cu politia. Si asta doar la o prima trecere in revista.

Foarte putine idei, foarte putina competenta si foarte putina viziune in toate aceste domeniii mai mult bifate decat aprofundate. In schimb, canadidatii s-au intrecut in mita electorala si promisiuni de primar.

Sigur, e mult mai usor sa plantezi floricica, sa faci parculetul sau sa dai punga cu malai decat sa tratezi pe intelesul omului marile teme, sa il convingi de ce sunt ele cel putin la fel de importante ca groapa din asfalt, sa il convingi ca stii ce spui si vei mai si repecta ce promiti.

Saracie de personalitati

Cine sa trateze insa marile teme? Partidele de-abia s-au carpit cu sportivi, cantareti, fosile si clienti politici ca sa acopere colegiile.

Lipsa de cadre a fost atat de evidenta incat e greu de inteles de ce s-au mai despletit atat de mult sa promoveze votul uninominal, care cu raspunderea in parlament, care cu amenintarea motiunii. La asemenea saracie de personalitati, saracia de idei, evidenta din discursuri pana la sloganuri este usor de explicat.

O alta problema, care se va reflecta probabil puternic in absenteism, este ignorarea, involuntara desigur, a unei categorii foarte importante - clasa de mijloc.

Campania de anul acesta s-a adresat preoponderent bugetarilor, pensionarilor si asistatilor social. Pentru ei a avut loc o adevarata licitatie de promisiuni care de care mai atragatoare.

Ce ne facem insa cu clasa de mijloc, o categorie care s-a mai ingrosat in ultimii opt ani de crestere economica? Oamenii acestia, angajati prin mediul privat sau mici patroni, nu au niciun motiv sa fie impresionati de promisiunile stangiste turnate la unison de partide.

Pana la urma clasa de mijloc este cea care sustine si ar trebui sa sustina in continuare consumul, care la randul sau sa sufle vant in panzele economiei si tot ea simte prima efectele crizei pentru ca are creditele cele mai mari si mai multe si functioneaza in mediul concurential al economiei de piata.

Ei bine tocmai acest electorat a fost ignorat in mesajele partidelor, ba chiar a avut motive sa se simta pus in pericol de majorarea salariala nediferentiata si masiva cu care a inceput campania. Singurul motiv pentru care clasa de mijloc ar putea veni la vot este teama ca PSD va desfiinta cota unica si va mari impozitele pentru cei cu venituri peste medie.

Partea palpitanta

Totusi campania a avut si partea ei sa-si spunem palpitanta. Pe de-o parte a fost cea mai violenta de pana acum, atat din punct de vedere fizic cat si verbal, precum si cea mai incarcata de mita electorala. Este o surpriza cata vreme candidatii, saracuti in idei si competente, au facut fiecare ce s-a priceput mai bine.

O alta parte palpitanta, din ce in ce mai palpitanta pe masura apropierii scrutinului, este cea a potentialelor aliante. Pentru prima data, taberele nu sunt clare si toate variantele sunt posibile. Ca dovada, scenariile si intoxicarile sunt tot mai multe.

Practic, nici o informatie de acest fel nu mai este nici total credibila, nici absolut imposibila. Asa ca dupa o campanie anosta ne va astepta o perioada postelectorala paroxistica, cu momente de fibrilatie, dupa cum este foarte posibil ca pentru prima data de Anul Nou sa nu avem si un nou guvern instalat la Palatul Victoria.

Ludovic Orban, despre rocada candidaţilor PSD şi PNL: „Se schimbă ca şosetele, dar, dacă nu se spală, tot pute”

Preşedintele partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a declarat luni seară, 22 aprilie, la Ploieşti, referindu-se la rocada candidaţilor PSD şi PNL, că aceştia se schimbă precum...

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...