Opozitia politica - Considerentul general (I) (Opinii)

Despre opozitia politica romaneasca se manifesta doua mari atitudini ce se suprapun pe falia ce desparte intreaga societate: este singura solutie sau este solutia catastrofala.

Nu putine sunt opiniile ca opozitia ar fi mai bine sa dispara, ca ea nu este necesara si ca mai mult incurca lucrurile. Nici opiniile ca actuala guvernare este predispusa la simplificarea democratiei pana la transformarea ei intr-o stafie nu sunt mai putine. Insa cand emotionalitatea partizana ia locul rationalitatii preventive, abuzul la democratie este deschis si descompunerea ei devine fapt.

Intr-un stat democratic, in urma alegerilor libere si in cunostinta de cauza, un partid (sau mai multe partide, daca avem de-a face cu o alianta politica) iese castigator. Ca urmare, partidul acesta devine partid de guvernamant. El va detine parghiile cu care va lua deciziile de politica interna si externa in stat. Partidele care nu au obtinut majoritatea voturilor exprimate, dar intrunesc conditiile pentru a fi prezente in parlament, vor constitui opozitia politica.

Existenta opozitiei politice se justifica prin aceea ca ea are rolul si datoria de a fi:

a) a doua forta politica;

b) o contrapondere la puterea decizionala ce tinde sa devina discretionara;

c) un organism democratic de control si sanctionare a derapajelor si abuzurilor pe care partidul de guvernamant este tentat sa le faca in virtutea majoritatii politice care il sustine;

d) factor de moderare a procesului legislativ astfel incat sa fie reprezentate interesele intregii societati si nu doar ale fractiunii care a votat castigatorul;

e) agent de informare si sensibilizare a opiniei publice fata de eventualele lacune, abateri, inconsecvente, nerealizari sau fapte de neconstitutionalitate de care majoritatea politica s-ar face vinovata;

f) garantul dezbaterii libere si minutioase asupra intregului proces legislativ;

g) alternativa la guvernarea in exercitiu si la politicile promovate de aceasta.

Desi intr-o democratie implinita atat majoritatea care guverneaza, cat si minoritatea din opozitie, impreuna, dau puterea politica a unui stat, realitatea de zi cu zi demonstreaza ca puterea politica este nu doar perceputa, dar si impusa ca fiind atributul strict al partidului de guvernamant.

In aceste conditii, opozitia are un rol mult mai mic in dezbaterea si adoptarea legilor, si de aici in orientarea si gestionarea treburilor publice, deci si o responsabilitate materiala redusa, comparativ cu majoritatea politica. Dar nu se poate insa deroba de responsabilitatea morala de a milita in favoarea binelui public si de a utiliza in acest scop toate mijloacele legitime pe care le are la dispozitie, in ciuda obstacolelor ce i se pun in cale.

Buna functionare a unei societati democratice necesita ca la nivel politic, deopotriva majoritatea guvernamentala si minoritatea opozanta, sa coopereze in slujba interesului public. Iar acest lucru se poate intampla doar in conditiile in care exista si functioneaza instrumentul numit consens.

O politica de tip conflictual, de "care pe care", de "ciocu' mic, ca acum noi suntem la putere" sau de "opozitia este tradatoare, rea si impotriva interesului national pe care doar noi, guvernantii il dorim" este contraproductiva.

Antagonizarea celor doua structuri politice democratice anchilozeaza de fapt institutiile statului, escaladeaza adversitatile, pana la paroxism uneori, si are ca efect pe termen mediu si lung fie o polarizare pe aliniamente radicale pro si contra, fie o indepartare a publicului de scena politica, vazuta ca pe o cotonogeala intre netrebnici si, in final, o adancire a neincrederii in insusi regimul democratic ca atare.

Problema opozitiei nu se rezuma doar la diferendele sale cu majoritatea politica, parlamentara si guvernamentala, ci si la consecventa si coerenta cu care isi sustine demersurile, astfel incat ea sa devina credibila ca alternativa viabila la guvernare.

Nu rata urmatoarele doua parti ale comentariului despre opozitia politica din Romania, ce vor fi publicate sambata si duminica, numai pe Ziare.com.

Președintele AUR, despre acuzațiile de viol de la Școala de Vară a partidului: „Sunt nişte domni dintr-un sat, nu erau membri, nu au plătit cotizaţia”

Preşedintele AUR George Simion a comentat duminică, 1 octombrie, acuzaţiile de viol de la Şcoala de Vară AUR şi a precizat că dacă au greşit cei doi bărbaţi suspectaţi să fie...

George Simion, „la cuțite” cu USR, după eșecul moțiunii. „Daţi-vă jos de pe trotinetă şi o să vedeţi că aţi mai semnat cu noi şi l-am dat jos pe Cîţu”

Preşedintele AUR George Simion a declarat că cei de la USR i-au transmis că nu vor semna cu AUR moţiunea de cenzură pentru că sunt extremişti, iar el le-a transmis “daţi-vă jos de pe...