Gh. Iancu: Ma simt ca in vara lui 2012. Liber la coruptie si crima organizata - Interviu

Miercuri, 11 Decembrie 2013, ora 13:17
3192 citiri
Gh. Iancu: Ma simt ca in vara lui 2012. Liber la coruptie si crima organizata - Interviu

Profesorul de drept constitutional Gheorghe Iancu considera ca modificarile aduse marti Codului Penal dau liber la coruptie si crima organizata si sunt un dezastru pentru justitia din Romania.

Intr-un interviu acordat Ziare.com prof. Gh. Iancu afirma ca modificarile

fac diferentieri neconstitutionale la nivel penal sunt cu dedicatie si vor impinge DNA si DIICOT in somaj.

Totodata, Gh. Iancu atrage atentia ca maniera in care s-a ajuns la adoptarea acestor modificari este similara cu felul in care s-a procedat in iulie 2012: "Oamenii acestia nu au leac. Ei nu vor decat sa ajunga partid unic".

Modificarile aduse Codului Penal au fost surprinzatoare. Procedural considerati ca lucrurile s-au desfasurat corect?

Din 2012, cand au venit la putere reprezentatii USL, ei au o agenda separata de ordinea de zi a Parlamentului. Ca sa surprinda. Hoteste. Nu merg pe ordinea de zi transparenta, cunoscuta de toata lumea. Cand m-au schimbat pe mine din functia de Avocat al Poporului, in vara anului trecut, pe ordinea de zi era un comentariu al lui Victor Ponta in legatura cu o actiune externa. La Biroul Permanent s-a aprobat alta ordine de zi, cu revocarea Avocatului Poporului.

Vedeti o similitudine de actiune?

Vad ca multi se simt ca in iulie 2012. Si eu ma simt exact la fel. Oamenii acestia nu au leac. Ei nu vor decat sa ajunga partid unic.

Pe fond, considerati ca scoaterea senatorilor si deputatilor din sfera functionarilor publici este o masura justificata, dupa cum sustin initiatorii?

Oamenii vorbesc aiurea pe la televizor si confunda functia publica cu demnitatea publica in sens penal. Nu e cazul. In Codul Penal exista la sfarsitul partii generale o serie de definitii, printre care si a notiunii de functionar public. Functionarul public este, in acceptiunea penala, orice persoana care lucreaza intr-o institutie sau autoritate publica finantata de la buget.

Intr-o asemenea situatie, in notiunea de functioanr, ca subiect al unei infractiuni, sunt inclusi si functionarii publici si demnitarii, dar si alti salariati. Aceasta notiuni de functionar si alti salariati sunt definite doar pentru Codul Penal, doar pentru relatii privitoare la savarsirea de infractiuni. Si de aceea oamenii, ca sa scape, fac o diferenta intre functionar public si demnitar public, diferenta care nu exista in sensul Codului Penal.

In aceste conditii, apare chiar o discriminare. Pentru ca subiect al unei infractiuni este pana la urma un om. Ceea ce ei nu inteleg e ca in momentul in care subiect este un demnitar public sau un functionar public pedeapsa e agravata, dar infractiunea exista oricum.

A fost schimbat radical si conflictul de interese...

Acolo derogarea e si mai grava. In legea 161 din 2003, dar si in legea ANI, demnitarii sunt trecuti in mod special, sunt priviti in sensul regulilor de drept administrativ, nu al Codului Penal. Acolo apare diferenta intre demnitar public si un functionar public, iar scoaterea demnitarilor este evident o discriminare.

Si inca ceva. Se confunda calitatea pe care o are persoana fata de deputat si modul de angajare. Intr-adevar, angajarea la biroul parlamentar se face la solicitarea parlamentarului de catre secretarul general al camerei respective. Ei cred ca nu pot sa fie incompatibili sau in conflict de interese atat timp cat ei nu angajeaza direct. Dar legea se refera la faptul ca e angajat in subordinea sa si nu trebuie sa fie ruda cu cel care coordoneaza.

Nu conteaza cum sunt angajati, conteaza ca angajatul e sa nu fie ruda cu senatorul si demnitarul. Ei bine, ei fiind exclusi din lege, dispare si interdictia rudeniei, dispare cu totul conflictul de interese.

Modalitatea de angajare ramane aceeasi, se schimba exact partea care genereaza conflictul de interese. Senatorul, deputatul o sa faca in continuare un referat la secretarul general al camerei care o sa angajeze. Dar de data asta pe oricine, ruda sau nu, nu mai conteaza, nu mai apare conflictul de interese.

Se da liber la coruptie?

Nu numai la coruptie, ci si la crima organizata. DIICOT si DNA vor soma si asta vrea USL, sa-i bage in somaj. Au mana libera, nu mai e niciun fel de problema.

Presedintele poate bloca legea o singura data. Exista motive de neconstitutionalitate pentru CCR?

Sigur ca da, discriminarea.

In privinta proiectului legii amnistiei si gratierii, credeti in explicatia ca sunt inchisorile aglomerate?

Prostii. Atunci cand eram Avocatul Poporului am avertizat ca nu sunt conditii bune de detentie. Dar asta nu e o cauza pentru aministie. Cauza pentru aministie e sociologica, criminologica. Se constata ca oamenii s-au educat, ca gradul de infractionalitate a scazut. Haideti sa le mai dam o sansa daca a scazut criminalitatea pentru ca am bagat multi in puscarie si acum exista frica sa nu ajunga acolo. Nu e cazul la noi.

La noi infractionalitatea e crescuta, infractorii comit in continuare multe fapte si asta inseamna ca nu au o problema sa ajunga in conditiile grele din puscarii. E un paradox, USL se refera la conditiile grele din puscarii, dar infractorii vor sa se duca acolo.

E un proiect cu dedicatie?

Bineinteles. Daca luati toti parlamentarii si fostii parlamentari condamnati, toti au primit pana in sapte ani. E clar. Ganditi-va ca mai sunt si baieti de bani gata care au mai omorat cu masina si care au primit tot sub 7 ani. Eu gandesc ca fost procuror, ca fost judecator.

Cum vede un procuror aceste modificari ale Codului Penal?

Un dezastru. Nu pentru ca nu mai au de lucru. Nu trebuie neaparat sa aiba de lucru. El supravegheaza starea criminologica din tara si ea il influenteza. Procurorii au o stare de angoasa pentru ca oamenii sunt neprotejati daca ii dai pe infractori afara din puscarii. Apare o stare de pericol. Si apare un paradox. Procurorul in loc sa fie demobilizat, este mobilizat, o stare la randul ei periculoasa pentru ca angoasa il poate impinge sa faca erori.

Citeste si:
Nicușor Dan, despre studiul privind ciorile din Cișmigiu: „Unii umblă cu cioara vopsită. Este un proiect decis de cetățeni pe baza unui concurs”
Nicușor Dan, despre studiul privind ciorile din Cișmigiu: „Unii umblă cu cioara vopsită. Este un proiect decis de cetățeni pe baza unui concurs”
Primarul Capitalei Nicușor Dan a venit vineri, 28 ianuarie, cu o explicație după ce în presă a apărut informația că primăria ar fi pregătit un milion de lei pentru un studiu de...
Paznicul Constituției și judecata cu dublă măsură
Paznicul Constituției și judecata cu dublă măsură
Citim deseori în presă că partidele de dreapta nu au reușit să aibă o Curte Constituțională care să le fie „favorabilă“. Curtea Constituțională a României este din nou în...