Pe cine si cum va masura comisia lui Tariceanu? E necesara, inutila sau periculoasa?

Comisia speciala pentru evaluarea starii democratiei si a statului de drept in Romania, propusa de Calin Popescu Tariceanu si infiintata prin decizia Senatului luni, este gata sa-si intre in paine. Pana in aprilie anul viitor trebuie sa prezinte raportul final.

Comisia va fi alcatuita din noua membri: 4 de la PSD - Georgica Severin, Fratean Alexandru, Timotei Stuparu, Gabriela Cretu, unul de la PLR - Daniel Barbu si unul de la UDMR - Pataki Csaba. PNL ar avea dreptul la trei reprezentanti, insa a anuntat ca nu va desemna niciunul.

Potrivit hotararii de constituire, comisia va masura "pe baza propriilor indicatori si a propriului model de analiza" mai multe aspecte: "participarea si reprezentarea politica, densitatea si intensitatea retelelor de asociativitate, libertatea de exprimare, respectul fata de minoritatile de orice natura, gradul de acceptabilitate a pluralismului, raportul dintre viata privata si securitatea colectiva, capacitatea de reglare a erorilor si abuzurilor institutionale si a dezbaterii publice, independenta si impartialitatea sistemului judiciar, rigoarea si rationalitatea procedurilor, controlul Parlamentului asupra Executivului, controlul civil asupra institutiilor de forta, consistenta drepturilor si libertarilor individuale precum si a garantiilor constitutionale, formele si eficacitatea controlului cetatenesc asupra tuturor institutiilor si puterilor statului".

Calin Popescu Tariceanu si-a motivat demersul prin faptul ca "institutia centrala in orice democratie este Parlamentul (...) in momentul de fata, independenta si suveranitatea Parlamentului sunt puse in discutie, legislatia actuala permite ca suveranitatea Parlamentului sa fie impartita cu Curtea Constitutionala.

Puterea judecatoreasca ataca permanent independenta Parlamentului si deciziile pe care le ia. Si toate aceste lucruri trebuie discutate cu responsabilitate."

Dinspre CSM, crearea acestei comisii este privita cu suspiciune: "Asa cum sunt prevazute in hotararea de infiintare a comisiei speciale, atributii de genul masurarii independentei si impartialitatii sistemului judiciar si a rigorii si rationalitatii procedurilor sunt cel putin discutabile din perspectiva constitutionalitatii si apar ca dubland atributiile functionale ale CSM.

Constitutia Romaniei si legile organice ale sistemului judiciar prevad toate parghiile de control intern necesare sistemului judiciar, precum si toate garantiile respectarii principiului separatiei si echilibrului puterilor intr-un stat democratic, acel mecanism de check and balance", afirma procurorul Oana Schmidt Haineala, membru si fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

"Potrivit articolului 133, aliniatul 1, din Constitutia Romaniei, CSM este garantul independentei Justitiei. In exercitarea acestei prerogative, CSM solicita Inspectiei Judiciare, organism in cadrul caruia functioneaza magistrati judecatori si procurori inspectori, sa efectueze verificari, in functie de metodologia si criteriile specifice, pentru a stabili cazurile in care independenta sistemului judiciar si/sau a anumitor magistrati a fost sau nu afectata prin diferite actiuni sau luari de pozitie. Decizia finala asupra rezultatului acestor verificari revine plenului CSM.

De asemenea, respectarea normelor de procedura in instrumentarea, respectiv, judecarea cauzelor este controlata de catre Inspectia Judiciara, iar incalcarea acestor norme de catre magistrati este abatere disciplinara. Judecarea unor eventuale actiuni disciplinare cu acest obiect revine Sectiei de Judecatori pentru magistratii judecatori, respectiv Sectiei de Procurori pentru magistratii procurori. Solutionarea caii de atac impotriva hotararilor pronuntate de sectiile CSM in materie disciplinara revine ICCJ", a explicat pentru Ziare.com Oana Schmidt Haineala.

Lectorul universitar Claudiu Dinu, fost consilier prezidential, considera ca aceasta comisie nu are parghii constitutionale pentru a-si indeplini obiectivele: "CCR a stabilit deja. Camerele au dreptul sa infiinteze comisii, permanente sau speciale temporare. Dar ele nu pot ancheta un cetatean si in fata lor nu poate fi chemat un magistrat sa-l intrebi cum isi desfasoara activitatea, pentru ca se incalca separatia puterilor.

Dar, daca faci o comisie care, sub alta titulatura, ancheteaza de fapt cum merge Justitia, inseamna sa intri pe actul magistratului ca sa-l verifici. Dar nu poti face asta, ti-a spus CCR. De ce o faci? Politic poate insemna ceva, poti genera reactii, dar tehnic juridic nu ai ce sa faci cu ea, pentru ca e neconstitutional."

In schimb, profesorul de drept constitutional Gheorghe Iancu apreciaza ca o comisie parlamentara "poate evalua teoretic independenta Justitiei, prin efectul actiunilor Justitiei, felul in care ea s-a pronuntat in diferite domenii. Dar cum pot sa se pronunte parlamentarii fara un specialist?"

In opinia profesorului Iancu, obiectul comisiei nu e facut in functie de criteriile democratiei, ci de interesele membrilor ei: "Vreau sa vad si definitia democratiei data de oameni care habar nu au ce e aceea. Nu exista o definitie a democratiei, ci o serie de caracteristici ale democratiei prevazute in teoria constitutionala, iar primele doua sunt un sistem pluralist si garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Dar in Constitutia noastra nu exista capitolul privind demnitatea, care e primul in toate actele internationale pentru ca este esenta democratiei. Nici alte drepturi nu sunt reglementate cum trebuie. Ce evaluam noi? Noi nu avem democratie pentru ca nu stim ce e aia, doar vorbim despre ea.

Si daca ei habar nu au ce e democratie, ce propuneri legislative sa faca? Nu au consultat niciun specialist. Un asemenea subiect nu poate fi facut decat de teoreticieni, nu de politicieni."

In privinta statului de drept, spune profesorul Iancu, e si mai rau: "statul de drept presupune in primul rand suprematia legii. Luati hotararile CCR si vedeti cate s-au admis pe nerespectarea suprematiei legii sau a Constitutiei. Sunt mii de decizii. Apoi e vorba de echilibrul puterilor. Sa-i vad cum vorbesc ei despre echilibrul puterilor, cand din 2000 incoace Parlamentul face, in general, ce vrea Guvernul."

In opinia directorului Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani, masurarea libertatii de exprimare, unul dintre obiectele comisiei speciale, nu este un demers nelegitim, dar nu trebuie facuta de politicieni: "Parlamentul European si Comisia Europeana au facut si ele demersuri de elaborare a unui instrument care sa evalueze statul de drept, libertatea si independenta presei. Numai ca lor le-a luat ani de zile de lucru cu experti din zona academica si a societatii civile. Un astfel de instrument cuprinde zeci de indicatori.

Evaluarea se face independent, iar raportul este primit de factorul politic. Este ca in cazul analizelor, nu esti tu cel care ti le analizezi, ci laboratorul. Ce poate sa faca aceasta comisie e sa decida aplicarea in Romania a instrumentului elaborat de CE. Dar, inca o data, nu Parlamentul face evaluarea. El primeste rezultatul analizei, si-l asuma si ia eventuale masuri de remediere a situatiei".

Ziare.com te invita la dezbatere: este necesara o asemenea comisie speciala? Poate ea leza independenta Justitiei? Au parlamentarii expertiza necesara pentru evaluarea elementelor a caror masurare si-o propune comisia speciala?