Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Suntem in acel moment crucial al procesului muncii, cand a demarat vacanta parlamentara pe intreaga planeta - si nici noi nu facem exceptie.
Vacantele parlamentare sunt cele mai lungi si cele mai dese dintre toate vacantele, fiind reglementate prin legea pe care chiar parlamentarii au aprobat-o, singuri si cu mana lor.
Sa fi avut, de exemplu, bucatarii dreptul de a-si aproba singuri si cu mana lor legile, ar fi existat fara indoiala si o vacanta culinara, bine platita, cel putin de doua ori pe an, iar noi, ceilalti, am fi facut petrecerea de Revelion cu hrana la pachet si toate nuntile cu dar servite la conserva.
Daca nu e vacanta, nimic nu e
Nimeni nu poate preciza daca vacanta este acel respiro de care are nevoie demnitarul, ca sa se refaca, intre doua istovitoare sesiuni ordinare sau, dimpotriva, daca sesiunea este acea perioada dintre doua vacante obositoare, cand demniatrul isi reface muschii, luptand ba cu motiunile, ba cu lipsa de quorum, tocmai in momentul cand inundatiile se anunta cu cod portocaliu.
Dar nici nu-i putem obliga pe parlamentari sa alerge toti, gramada si sa puna umarul in calea apelor la Dorohoi, cand vacanta ii cheama sa puna umarul pe calea aerului, la Otopeni, cu destinatii de vis.
Odata ajunsi, ei vor trimite de la respectivele destinatii, numeroase ilustrate cu textul stereotip "salutari de pe Coasta de Azur": dusmanilor ca sa moara de ciuda, prietenilor ca sa crape de invidie, iar vecinilor ca sa nu se plictiseasca privind la televizor numai inundatii si sinistrati..
La placinte inainte, la puhoi inapoi
Nici PSD, prietenul declarat al saracilor cu drept de vot, nici PNL, prietenul nedeclarat al bogatilor cu drept de semnatura la banca, nu par curioase sa vada la fata locului cum o duc sinistratii, respectiv daca se scufunda ca Titanicul sau daca s-au si scufundat, cu teren cu tot, ca Atlantida.
Altfel ar fi stat lucrurile daca avertizarile meteo ar fi prevestit alegeri, in loc de puhoaie. Candidatul Geoana si-ar fi facut concediul, impartind personal paturi si carnati la sinistrati iar candidatul Ponta ar fi intrat cu pantofii in noroaie, pentru ca nu cumva Elena Udrea sa-si faca singura capitalul electoral, pozata cu picioarele in cizme de cauciuc, asa cum s-a si intamplat.
Insusi presedintele, altadata foarte amator de inundatii si prezent la orice cataclism de proportii, acum se piteste nevazut in spatele zidului de la Cotroceni, renuntand la consacratele bai de multime, pentru ca, nu cumva, sa iasa stropit, in momentul cand cataclisma va atinge apogeul.
Divina comedie a bugetului consolidat
Premierul Boc, dimpotriva, da piept cu viiturile, consoleaza sinistratii, reanimeaza personele lesinate de emotie si promite ajutor de parastas celor carora reanimarea nu le mai poate fi de folos.
Pentru ceilalti, scapati ca prin minune, dupa ce apa le-a luat plapuma, gainile si televizorul, premierul face munca voluntara cu lopata ca sa priceapa toti ca bugetul consolidat al statului nu mai e ca altadata, ba, dimpotriva, s-a internat el insusi la reanimare, ca si bugetul primariilor, aflat tot intr-un fel de moarte clinica.
Peisajul bugetelor, ajunse in coma profunda, aminteste acel pasaj din opera lui Dante, care, referindu-se la poarta de acces spre infern, pretinde ca, sus, pe frontispiciu, sta scris: "Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate", adica, explicat pentru publicul larg: "renuntati la orice speranta, voi cei ce intati aici".
Dupa vacanta, multi viteji se arata
Dar orice vacanta, chiar si parlamentara, are un sfarsit. Sfarsitul vacantei este semnalul ca a venit toamna, ca randunelele se duc, ca se scutur frunzele de nuc si ca, la Otopeni, incep sa aterizeze stoluri-stoluri, parlamentarii.
De la Otopeni, ei n-au alta treaba, decat sa se duca direct in Parlament de unde vor chema guvernul la raspundere ca sa explice natiunii ce a facut toata vara, de ce a dormit in papuci si a pierdut degeaba tot timpul prevazut pentru vacanta, in loc sa lupte cu criza, asa cum era prevazut.