Cat de noi sunt noile partide?

Autor: Cristian Preda , profesor de stiinte politice
Luni, 31 August 2015, ora 07:33
3678 citiri

La mijlocul lunii mai, a intrat in vigoare noua lege a formatiunilor politice. Ea ingaduie constituirea unui partid cu sprijinul a doar trei persoane. Ce s-a petrecut de atunci incoace? Ce oferta a aparut in aceste prime trei luni?

Ca sa aflam, trebuie sa consultam site-ul Tribunalul Bucuresti, care tine evidenta, sub rubrica "Registrul partidelor". Primele decizii ale judecatorilor au privit, de fapt, formatiuni care cerusera recunoasterea inainte de intrarea in vigoare a noii legi: un partid initiat de fosti peremisti, altul - de fosti militari, un al treilea care crede ca acronimul BUN rezolva orice problema si un al patrulea care zice ca toate solutiile vin de la "tineri neafiliati politic".

Tot in aceasta prima faza, a fost respinsa inregistrarea unui Partid al Comunistilor, care pare sa fie diferit de unul omonim, ce cauta sa fie inregistrat prin 2007 si-si adaugase - intre paranteze - precizarea Nepeceristi.

Au venit, apoi, cele dintai recunoasteri ale partidelor create in baza noii reglementari. In iulie, au primit binecuvantarea M10, o formatiune fondata de europarlamentara M. Macovei si, cateva zile mai tarziu, Partidul Puterii Umaniste, care are printre initiatori o alta europarlamentara, M. Grapini.

Prima e "anti-sistem", formula care a ajuns sa fie conotata pozitiv, dupa ce clasa politica a fost stigmatizata mai bine de un deceniu.

A doua e o intoarcere la identitatea initiala a actualului Partid Conservator - o asa-zisa doctrina "umanista" - sau, mai degraba, la tabara reprezentata de Dan Voiculescu.

Fiind in inchisoare, acesta nu a mai putut controla partidul aflat sub conducerea lui Daniel Constantin, care a decis sa fuzioneze cu un alt micro-partid, construit in jurul lui C.Popescu-Tariceanu, fiindca, la noi, conservatorii si liberalii, care sunt deosebiti peste tot in lume, se casatoresc.

La finele lunii lui Cuptor, a fost recunoscut si Partidul pentru Dezvoltare si Progres Social, creat in comuna Popricani de langa Iasi, acolo unde acum cativa ani era descoperita o groapa comuna, cu cadavre de la Pogromul din 1941 din capitala Moldovei. Nu e primul partid post-comunist creat in mediul rural. Celelalte, aparute la debutul tranzitiei, au avut nume foarte stranii: Partidul Eroilor Cazuti pentru Libertatea Eroilor Ramasi in Viata Afectati de Gloantele Barbare a vazut lumina zilei in comuna Berzeasca din Caras, iar Partidul Roman Democrat Popular Realist Revolutionar a fost fondat la Bragadiru.

In august avea programata recunoasterea Uniunea Salvati Bucurestiul, creata, ca si M10, in jurul unei persoane cu notorietate in mediile urbane educate: matematicianul Nicusor Dan, aparator al patrimoniului imobiliar din Capitala. Pronuntarea deciziei s-a amanat pentru luna septembrie.

Tot atunci isi vor afla soarta alte cateva organizatii: Partidul pentru Arges si Muscel, Partidul Ecologist Socialist Roman, Partidul Revolutiei a III-a Forta si Partidul Comunist Roman.

Ultimul publica luna de luna o noua versiune a ziarului Scanteia, in care capitalismul e infatisat drept "cancerul omenirii", visul chinezesc e contrapus celui american, iar Costi Rogozanu e o sursa de citate in chenar.

Au mai cerut recunoasterea un misterios Partid al Oamenilor Liberi (POL), un Partid al Valcenilor, altul al Galatenilor, Partidul Noua Dreapta, preocupat "sa salveze Statul si Neamul Romanesc de la disparitia ordonata de artizanii globalizarii", ca si o alta formatiune cu ambitie locala, Partidul Botosanenilor, care ar vrea ca orasul din nordul Moldovei sa fie capitala culturala europeana peste 10 ani.

Intrebarea e cat de noi sunt aceste noi partide? Fiecare va raspunde, de buna seama, la urne. Ce putem constata, la o prima vedere, e ca intreprinderile politice recunoscute recent sau pe cale de a fi recunoscute sunt fie vehicule pentru figuri publice deja stiute, fie tentative de a suscita mobilizari la scara locala sau judeteana.

Intr-adevar, daca in urma cu 15-20 ani asistam la configurarea politica a unor identitati regionale - PUNR sau Partidul Moldovenilor - acum, avem de-a face cu un decupaj care urmeaza conturul unor judete, Valcea, Galati sau Botosani fiind, probabil, primele dintr-un sir mai lung. E cumva firesc sa fie asa, fiindca primul test electoral e cel de la locale.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).



Citeste si:
USR, despre faptul că fostul ministru Cristian Ghinea ar primi bani pentru monitorizarea PNRR: „Fake news promovat de PSD”
USR, despre faptul că fostul ministru Cristian Ghinea ar primi bani pentru monitorizarea PNRR: „Fake news promovat de PSD”
USR respinge afirmaţiile conform cărora fostul ministru al Investiţiilor de Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ar fi plătit pentru a realiza monitorizarea modului în care este implementat...
Rafila spune că nu va demisiona, deși recunoaște că nu are ”niciun apetit” pentru funcția de ministru
Rafila spune că nu va demisiona, deși recunoaște că nu are ”niciun apetit” pentru funcția de ministru
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila spune că nu vrea să demisioneze, precizând că, spre deosebire de multe alte persoane din politica românească, el are o profesie. Alexandru Rafila...