Constitutia-latex si Marii Reformatori

Evenimentele politice recente au reconfirmat caracterul "original" al democratiei romanesti, care ii face pe straini sa surada sardonic cand afla stirile despre Romania.

Si cum ar putea fi altfel in situatia in care un guvern minoritar acuza majoritatea parlamentara ca nu ii accepta politicile, cand intrebarea fireasca ar fi cum de exista un cabinet lipsit de sprijin parlamentar, iar in forul suprem al democratiei se manifesta alte coalitii de vointa decat cele in urma carora s-a constituit un cabinet?

Oare nu ar fi firesc sa existe un guvern cu sustinere parlamentara majoritara, Puterea si Opozitia sa fie clar cunoscute, iar miscarea browniana a parlamentarilor sa inceteze?

Ce poate fi oare mai "original" decat situatia in care arbitrul, in loc sa arbitreze impartial 90 de minute, vrea sa scurteze durata meciului si tot elimina din jucatorii uneia din echipe doar pentru a ajuta echipa la care a fost si el jucator inainte?

Cunoaste cineva situatii in care, de exemplu, presedintii Austriei, Finlandei, Portugaliei sau Poloniei sa sfideze Parlamentul - deci, prin aceasta, natiunea -, desemnand aceeasi persoana pentru formarea guvernului, desi parlamentarii au demis acel politician in urma cu doar cateva zile?

Cum ar putea denumi politologii situatia in care presedintele republicii, avand drept principala competenta constitutionala functia de "mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate", este principalul instigator la crearea unei crize politice, la finalul careia spera sa castige mai multa putere personala, prin controlul nemijlocit al Guvernului?

Situatia pe care doresc sa o clarific este cea in care personaje care se prezinta Mari Reformatori cer ritos modificarea Constitutiei Romaniei pentru a permite declansarea rapida a alegerilor anticipate.

Modificarea legii fundamentale a unui stat este o chestiune complexa, care necesita si stiinta de carte, nu doar vorbarie mestesugita menita a ascunde interese personale.

Constitutia Romaniei a fost conceputa in mod programatic de Adunarea Constituanta acum aproape trei decenii pentru a fi "rigida". Legea fundamentala nu poate fi modificata decat daca exista un larg consens in societate, prevederile care mentin forma de guvernamant si caracterul democratic al regimului pot fi schimbate doar in urma unei lovituri de stat, iar alegerile anticipate sunt foarte greu de declansat si doar daca exista o veritabila criza politica.

Arhitectii Constitutiei Romaniei, sprijiniti de experti internationali competenti, au fost vizionari atunci cand au realizat o lege fundamentala "rigida". Ideea fundamentala in zorii democratiei romanesti renascute a fost de a genera un comportament politic de tip consensual, in care actorii politici sa fie obligati prin constrangeri constitutionale sa coopereze unii cu altii, nu sa fie intr-un permanent conflict si competitie electorala.

Viziunea a fost cea a crearii unor elite politice responsabile, orientate spre administrarea tarii, nu spre permanente jocuri politice, avand alegeri parlamentare foarte frecvente. Aceasta abordare constitutionala este pe deplin validata de cercetarile politicii comparate, care indica o corelatie puternica intre calitatea unei democratii si existenta unor mecanisme politice (implicit constitutionale) menite a genera atitudini consensualiste, care favorizeaza negocierea si compromisul, nu porniri de hegemonie absoluta asupra vietii politice.

Riscurile unui regim constitutional inadecvat realitatii societale sunt pe deplin evidentiate de istoria politica a Italiei, in care exista o veritabila instabilitate guvernamentala (69 de guverne in 74 de ani, incepand cu anul 1946!). Dar chiar si in vestita Italie, alegerile anticipate sunt rare (1994, 1996, 2008), deoarece atitudinea politicienilor este de a cauta solutii in interiorul Parlamentului, prin schimbari in geometria coalitiilor guvernamentale, fiind evitate alegerile electorale anticipate.

Teza populista ca "intoarcerea la popor" rezolva automat crizele politice este contrazisa de exemple recente. In Spania si Israel au avut loc in anul 2019 doua randuri de alegeri parlamentare, al caror rezultat nu a dus la formarea unor majoritati clare, dimpotriva, votantii tuturor partidelor s-au mobilizat la vot, rezultand o situatie de blocaj.

Morala acestor situatii este ca partidele politice trebuie sa manifeste intelepciune pentru a guverna impreuna, asumandu-si deopotriva avantajele si costurile conducerii tarii.

Un mecanism constitutional care faciliteaza declansarea rapida a alegerilor anticipate poate avea efecte profund nedemocratice. Ar fi corect ca un partid politic sa incerce sa ramana cat mai mult timp la guvernare prin provocarea de alegeri anticipate la mijlocul mandatului, de exemplu, pentru a evita pierderea voturilor pentru ca nu isi poate respecta promisiunile din campania electorala? Ce democratie ar fi aceea in care alegerile parlamentare s-ar desfasura din doi in doi ani?

Exista, desigur, tari europene, precum Marea Britanie, in care alegerile anticipate pot fi declansate cu o mare rapiditate. Experienta din statele democratice arata ca alegerile anticipate trebuie sa fie ultima solutie pentru rezolvarea unor crize politice reale, nu instrumente pentru mentinerea cu orice pret la putere a unor actori politici, care spera sa capitalizeze o simpatie publica trecatoare.

De aceea, solicitarile ritos-imperative pentru modificarea Constitutiei Romaniei trebuie privite cu condescendenta, deoarece ele nu urmaresc binele comun, ci interese politice de moment. Constitutia unei tari democratice nu poate fi modificata dupa interese conjuncturale, iar caracterul "rigid" al legii fundamentale este adecvat societatii romanesti, in care respectarea regulilor nu este cea dintai calitate.

Pentru Romania solutia nu este de a adanci o criza politica artificiala insistand asupra alegerilor anticipate inainte de 1 septembrie a.c., ci formarea unui cabinet asumat fie de partidele care au contribuit la demiterea Guvernului Dancila, fie a Cabinetului Orban. Sunt demni de respectul cetatenilor actorii politici ce contribuie la demiterea unui guvern, insa refuza minima consecventa de a ramane intr-o coalitie guvernamentala pana la alegerile la termen?

De aceea, daca tot doresc modificarea Constitutiei Romaniei, le propun introducerea institutiei "motiunii de cenzura constructive", prin care partidele care doresc rasturnarea unui guvern se angajeaza sa participe la formarea unui nou cabinet.

Fara responsabilitate si onestitate, democratia romaneasca va deveni in curand "hiper-originala"!

Florin Abraham este istoric si profesor de stiinte politice la SNSPA

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...