Pledoarie pentru o politica de calitate: "E nevoie de o masa critica, dar si de presiune din interiorul partidelor" Interviu

Daca nu constientizam acum si nu incercam sa rezolvam problemele care tin de calitatea democratiei in Romania, de comportamentul elitelor politice, s-ar putea sa ajungem si noi sa ne confruntam cu problemele pe care le vedem deja in alte tari din Europa, spune George Jiglau, unul dintre expertii Centrului pentru Studiul Democratiei.

Legea spune ca "prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale", insa in ultimii ani, din pacate, asistam la o indepartare a partidelor romanesti de la aceasta definitie, multe dintre ele fiind percepute mai degraba ca grupuri care isi promoveaza propriile interese, de afaceri sau de alta natura.

L-am invitat pe George Jiglau, lector la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca, sa ne ajute sa "resetam" discutia publica despre partide si modul in care se ar trebui sa se faca politica in Romania.

"Daca lumea nu e interesata, daca nu se pune presiune prin vot (...), daca nu se pune presiune de la baza partidelor in sus, inspre elitele lor, atunci partidele nu sunt stimulate sa se comporte mai bine. Asa sfarsim prin a vedea ceea ce vedem in jurul nostru: O calitate scazuta a elitei politice, politici publice de factura slaba, procese netransparente, iar per total o lipsa de incredere in institutii fundamentale si in politica in ansamblu", spune George Jiglau, intr-un interviu acordat Ziare.com.

De ce se aduna mai multi oameni intr-un partid? Ce e cu aceste organizatii?

Partidele sunt un soi de intermediari care fac legatura intre societate, acolo unde isi au radacinile, si institutii, acolo unde activeaza reprezentantii, alesi sau numiti.

Trebuie sa constientizam in primul rand faptul ca intr-o democratie, fara partide nu se poate. Subliniez acest lucru deoarece peste tot in Europa si in democratiile avansate exista o mare lipsa de incredere in partide.

Noi luam asta ca pe ceva firesc, dar ar trebui sa ne sperie faptul ca, dintre toate institutiile, nivelul cel mai scazut de incredere este de regula cel al partidelor si al Parlamentului, fara sa ne dam seama ca asta este o problema foarte grava, fiindca fara partide nu exista democratie reprezentativa.

De ce nu au oamenii incredere in partide?

Pe de o parte, putem sa ne uitam la cetateni si sa vorbim despre lipsa de interes, blazare, despre faptul ca uneori sunt, poate, prea multe runde de alegeri. Putem sa ne mai uitam la diferentele intre generatii, la nivelul de educatie (de orice fel sau de educatie politica in particular), dar de multe ori partidele pierd din increderea cetatenilor si pentru ca felul in care se comporta nu corespunde asteptarilor, pentru ca nu demonstreaza ca principala lor prioritate, care le justifica existenta, este interesul public.

Deci e o dinamica foarte nociva si paguboasa intre electorat in ansamblu si partide, iar partidele ajung sa nu isi mai indeplineasca rolul fundamental, acela de a fi vehicule de reprezentare a intereselor societatii.

Un alt rol pe care nu si-l mai indeplinesc asa cum trebuie este cel de recrutare, de selectie a resurselor umane pe baza de competenta, de buna credinta, de a pregati astfel de oameni pe care apoi sa ii impinga in functii de decizie.

De ce nu isi indeplinesc partidele acest rol esential?

Este acelasi cerc vicios. Daca lumea nu e interesata, daca nu se pune presiune prin vot, mai multa presiune pentru mai multa competitie politica prin aparitia de partide noi sau daca nu se pune presiune de la baza partidelor in sus, inspre elitele lor, atunci partidele nu sunt stimulate sa se comporte mai bine.

Asa sfarsim prin a vedea ceea ce vedem in jurul nostru: O calitate scazuta a elitei politice, politici publice de factura slaba, procese netransparente, iar per total o lipsa de incredere in institutii fundamentale si in politica in ansamblu.

Lumea ajunge sa fuga de politica si apar aceste alternative la partidele traditionale clasice, partidele de sorginte populista, care sunt si mai toxice pentru societate si a caror activitate poate sa aiba consecinte dramatice pe termen foarte scurt.

Cum poate fi crescut nivelul increderii in partidele politice?

Iarasi, trebuie sa existe o dinamica din ambele parti. In primul rand, trebuie sa constientizam cu totii, ca cetateni, ca interesul in politica nu e ceva optional, nu votam numai cand ne place (desi lucrul acesta se intampla, ceea ce nu e bine) . Atentia la ceea ce se intampla in jurul nostru, si chiar participarea, pornind de la forma de baza - a fi la curent, a te uita la stiri, a afla ce fac politicienii chiar daca nu iti place de cei mai multi dintre ei - toate acestea sunt niste chestiuni care trebuie sa devina parte din viata cotidiana, pentru ca lipsa de interes duce la ceea ce spuneam anterior.

De partea cealalta, partidele, si mai vechi si mai noi, trebuie sa respecte intotdeauna angajamentul de a comunica cu societatea - sa se prezinte, sa spuna care le sunt ideile, programele, ce vor sa faca. Doar un dialog intre clasa politica si societate poate sa fie rezolvata, treptat, problema neincrederii.

Dar asta o sa dureze, nu exista solutii rapide pentru acest gen de problema. E nevoie si de foarte multa perseverenta de ambele parti. De asemenea, e nevoie ca societatea civila, organizatiile neguvernamentale, sa dinamizeze societatea la firul ierbii si in acelasi timp sa puna presiune pe partide.

Cum ne raportam la ideologii? De ce sa aleaga cineva un partid de stanga sau unul de dreapta?

Prea putini dintre cetateni cunosc astfel de notiuni de baza. In Romania, de exemplu, avem universitati foarte mari, care produc elitele societatii, dar acei studenti nu sunt deloc expusi la procese de natura politica, se merge doar pe o pregatire tehnica. Ideologiile, curentele mari, nu au foarte mult sens in mintea cetatenilor, in absenta unor explicatii, si atunci, practic, singura forma de educatie politica ajunge sa fie mass-media, care, de multe ori, nu isi face treaba asa cum trebuie, nu isi indeplineste rolul de informare, de a transmite si a explica notiunile fundamentale pe care oamenii ar trebui sa le cunoasca.

Pe de alta parte, partidele sunt actori care vor sa isi maximizeze castigurile si atunci, in functie de agendele politice, ele isi schimba uneori pozitiile, de aceea par niste actori irationali, instabili, care urmaresc interese obscure, meschine, netransparente. Iar reactia rapida este: ne enervam, ne blazam si nu mai mergem la vot ca oricum toti sunt la fel, nu mai conteaza...

Multi avem impresia este ca partidele sunt organizatii clientelare, care au capusat societatea si urmaresc doar interese proprii, iar unele au ajuns adevarate grupari de infractionalitate organizata. Ce trebuie sa facem pentru a avea o politica de calitate?

Acesta este cercul vicios despre care vorbeam. Raspunsul pe termen lung este: Educatia. Educatie si pentru cetateni, si pentru cei care ajung in partide cu buna credinta si dorinta de a schimba ceva. Pe scurt: implicare la modul nobil, sub forma de participare cetateneasca.

Nu exista o solutie rapida, frustrarea noastra fata de partide si fata de politica e atat de mare incat ne dorim sa se schimbe ceva peste noapte. Sa dispara partidele astea si sa punem altceva in schimb. Sa plece liderul de partid X si sa vina altcineva, pentru ca sigur nu poate fi mai rau. Si constatam, schimbare dupa schimbare, ca, iata, se poate si mai rau.

Nu exista o solutie facila, trebuie multa perseverenta, multa rabdare, multa actiune constanta, care sa vina de la un numar cat mai mare de oameni, un soi de masa critica.

Si eu nu merg deloc pe principiul "Sa vina partide noi, pentru ca cele vechi sunt compromise". Nu spun ca e rau sa apara si partide noi care sa puna presiune pe cele vechi. Cu cat e mai multa competitie, cu atat exista mai multe optiuni pentru alegator si atunci si jucatorii clasici trebuie sa isi adapteze comportamentul.

Dar o solutie pentru partidele actuale (care nu sunt neaparat anti-europene, populiste, pro-ruse, nu sunt atat de rele cum ar putea fi sau cum vedem in alte parti), poate veni din interior. Daca un partid e suficient de dinamizat la firul ierbii si se pune presiune pe conducere in asa fel incat sa nu ajungi in varf doar pentru ca duci geanta sefului, atunci pot exista si solutii mai rapide.

Problema e ca nu prea poti interveni in interiorul partidelor, nu se pot stabili filtre de intrare in partid, de exemplu, prin lege. Si atunci responsabilitatea destul de mare revine celor care se simt nedreptatiti sau dezamagiti in interiorul partidelor si care au intrat acolo cu buna credinta ca pot sa faca ceva util pentru societate.

Observam tot mai des in spatiul public diverse mesaje antieuropene sau antidemocratice. Cat de mare e riscul ca pe acest fond al lipsei de cultura, de cunostinte politice, de interes, sa apara partide extremiste?

Exista pana la un punct. Noi avem o conjunctura interesanta cand este vorba despre modul in care e impartit electoratul intre partide. In societatea romaneasca exista in continuare germeni pentru autoritarism, pentru cultivarea de posibile miscari care sa preia puterea si sa transforme Romania din ceea ce vedem astazi, chiar asa nemultumiti cum suntem, in ceva si mai nefericit. Insa, felul in care partidele mari s-au plasat peste electorat deocamdata cred ca reduce destul de mult acest risc.

Incercari de a promova partide ceva mai nationaliste, poate chiar extremiste sau anti-europene, au mai fost in Romania, niciunul nu a functionat pana acum. Pot fi explicatii legate de faptul ca, totusi, partidele romanesti au o limita dincolo de care nu se duc, pentru ca ar fi contrar interesului public sau interesului propriu, dar pot fi si niste explicatii mai putin transparente, pe care nu le vedem si care ar intra intr-o zona a speculatiilor - ca, poate, partenerii occidentali nu ne lasa sa ne abatem prea tare de la drumul nostru si sa viram prea tare spre Rusia.

Lucrurile sunt, din nou, impartite. Ultimele luni au scos la iveala diverse voci de acest gen si dinspre partidele mari mai pot aparea declaratii, nu neaparat asumate la nivelul conducerii partidului, care plaseaza ca momeala, sa testeze piata, idei pe care le asociem cu populismul, euroscepticismul, prietenoase cu Rusia si mai agresive cu ideile occidentale. Deocamdata niciuna nu a prins suficient de bine si nu a influentat comportamentul unui partid, de aceea spun ca un asemenea risc exista, dar nu il vad pe termen scurt.

Nu vad ca in 2020 sa apara de nicaieri un partid care sa cultive discursul anti-european in societatea romaneasca si sa obtina castiguri mari. Dar trebuie sa fim atenti, riscurile exista. Nemultumirea constanta, lipsa de satisfactie in ceea ce priveste politica in ansamblu, faptul ca ne varsam frustrarile pe democratie in general sau pe institutii fara de care o democratie nu poate sa existe sau chiar pe Uniunea Europeana, sunt lucruri care se intampla deja in alte tari, dar nu ne afecteaza acum.

Inca nu avem si noi, de exemplu, o problema serioasa legata de migratie, dar s-ar putea la un moment dat sa o avem si cine stie ce idei vor incepe sa circule.

De aceea trebuie sa fim foarte vigilenti si sa intelegem ca daca nu constientizam acum si nu incercam sa rezolvam problemele care tin de calitatea democratiei in Romania, de comportamentul institutiilor, de comportamentul elitelor politice, s-ar putea ca intr-un orizont de timp sa ajungem si noi sa ne confruntam cu situatiile pe care le vedem deja in alte tari din Europa.