Ce inseamna sa nu faci parte din grup: Romania, a cincea roata a carutei V4

Recent, au existat discutii despre relatia dintre Romania si grupul de la Visegrad (format din Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria), dar sansele ca tara noastra sa devina al 5-lea membru sunt infime.

Grupul de la Visegrad a reprezentat un subiect de discutie in Romania doar cu doua ocazii, scrie Armand Gosu intr-un articol pentru Berlin Policy Journal.

Prima ocazie a fost atunci cand s-a format organizatia, adica in 15 februarie 1991. La acea vreme, analistii din Bucuresti credeau ca, din cauza ca nu au fost invitati sa faca parte din grup, Romania urma sa ajunga o zona gri, un amortizor intre Occident si Uniunea Sovietica.

Nu este de mirare, deci, ca presedintele de atunci, Ion Iliescu, s-a folosit de aceasta ocazie pentru a semna un Tratat de Prietenie cu URSS, fapt ce s-a intamplat in Moscova, la 4 aprilie 1991; la acea vreme nimeni nu isi putea imagina ca Romania ar putea sa lucreze cot la cot cu statele V4 (cele care apartin grupului de la Visegrad - n.red.), care au initiat reforme inca din anii '80.

A doua oara cand acest subiect a reprezentat interes pentru Romania a fost anul acesta, cand presedintele Klaus Iohannis a respins ideea ca tara noastra sa se mute mai aproape de grupul de la Visegrad. Intr-o declaratie din 12 octombrie, Iohannis a spus: "In ultimul an, grupul de la Visegrad a avut opinii care sunt diferite de ale noastre si, in acest moment, din punctul meu de vedere, o apropiere intre Romania si grupul de la Visegrad nu este realista".

Presedintele a facut aceasta declaratie dupa ce a vizitat uzina Ford din Craiova.

Acest lucru a venit dupa ce un interviu acordat de premierul maghiar Viktor Orban a aparut in presa din Romania. In interviu, Orban invita Romania sa coopereze cu V4, dar nu sa se alature efectiv grupului.

"Intrebarea este 'ce isi doresc romanii?'. Asta e un lucru pe care ei trebuie sa il decida. Prin lansarea de proiecte economice comune si stabilirea unor teluri comune cu ungarii, romanii ar putea lua parte la o poveste de succes din Europa Centrala. Cea mai mare parte a intregii cresteri economice a Uniunii Europene provine din grupul de la Visegrad. In formatia 'V4 + Romania', am gasi o forma de cooperare care ar putea, eventual, sa duca la implementarea unor standarde de viata imbunatatite, o mai mare siguranta si perspective mai bune pentru romani. Vom lasa aceasta usa deschisa", declarase la acel moment Orban.

Insa in discutiile despre viitorul relatiei dintre Romania si V4, avem de-a face cu o neintelegere: Romania nu vrea sa se alature grupului de la Visegrad, iar grupul nu a invitat Romania sa se alature.

Deci ce se afla in spatele dezbaterilor furioase din jurul acestei probleme in ultimele saptamani?

Grupul de la Visegrad sau un club al fanilor lui Orban Viktor?

In primul rand, ar trebuie scos in evidenta faptul ca dezbaterile care au loc in prezent in Romania nu se apleaca asupra V4, ci mai degraba asupra Ungariei lui Orban si modelului sau eurosceptic, care este controversat in Romania din mai multe motive.

Prima problema ar fi faptul ca exista politicieni in Romania care ar incerca oricand sa imite cu entuziasm controlul pe care il detine Orban in tara sa. Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, si presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, sunt fani declarati ai lui Orban, dar din motive personale. Amandoi se afla sub ancheta si ar putea primi sentinte judecatoresti. Este esential pentru ei sa obtina controlul asupra sistemului de justitie si sa altereze legislatia, astfel incat sa se salveze pe ei insisi, dar si pe asociatii apropiati lor.

Cea mai mare parte a magistratilor din Romania, mare parte a societatii civile din tara, o mica parte a presei (acea parte care nu este controlata de proprietarii ce se confrunta cu probleme juridice) si Comisia Europeana - cu totii s-au opus modificarilor aduse Legilor Justitiei si au sprijinit independenta sistemului judiciar al tarii. O coalitie de aceasta dimensiune este greu de invins, dar nu imposibil, asa cum a dovedit Orban.

De fapt, pentru romanii care se simt sufocati de Bruxelles, Orban este o legenda, un rebel care lupta impotriva birocratiei europene. Aceasta birocratie a disciplinat clasa politica in Bucuresti prin MCV, ceea ce inseamna ca Orban, Dragnea si Popescu-Tariceanu au un inamic comun in Bruxelles, dar din diferite motive.

Romania si modelul V4

A doua problema este ceea ce au in comun statele care apartin grupului de la Visegrad. Ele au o atitudine anti-imigrare, acuza UE de dublu-standard in ceea ce priveste siguranta alimentara, critica principalele state membre ale Uniunii Europene si cred ca sunt persecutate si omise in procesele decizionale de la Bruxelles.

Desi nationalismul economic, populismul, retorica anti-Soros si retorica anti-Occident au castigat tot mai mult teren in ultimul an, modelul Orban nu atrage atentia in Romania, indiferent de cat de promovat este de catre anumiti politicieni.

Atat Orban, cat si Jaroslaw Kaczynski au incredere in autoritatile nationale mai mult decat in cele internationale.

Pentru romani, situatia sta exact invers: romanii apreciaza Bruxelles-ul si Washington-ul, dispretuiesc elita politica nationala. Aceasta este o mentalitate comuna in Bucuresti, unde oamenii cred ca integrarea in NATO si UE a fost realizata in ciuda politicienilor, si nu datorita lor.

Modelul V4 are si o componenta ideologica pe care romanii nu o pot accepta. In mesajul transmis catre Romania, Orban a scos in evidenta amenintarea reprezentata de migranti, nevoia de a apara frontiera estica si viitorul crestin al Romaniei. Acesta a exprimat totodata speranta ca, pe viitor, ar putea colabora cu Bucurestiul pe aceasta baza.

Asta demonstreaza atat faptul ca abordarea lui Orban este inadecvata, dar si lipsa lui de cunostinte in ceea ce priveste tara careia i se adreseaza - o tara care nu este receptiva la astfel de mesaje ideologice.

Romania nu a avut niciodata o relatie apropiata cu vecinii sai si are o istorie tensionata cu unii dintre ei, principalul fiind Ungaria. In mod traditional, Romania s-a bazat pe aliatii din Occident, in special pe Franta si Marea Britanie. Institutiile insarcinate cu politica externa si politica de securitate sunt orientate spre Occident - Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii Nationale, dar si serviciile de informatii.

In opinia romanilor, amenintarea rusa reprezinta cel mai mare pericol pentru Romania.

Orban este vazut de aceste structuri de putere ca un fel de locotenent al lui Putin, in timp ce Romania este aparent prinsa intr-o menghina ruso-maghiara.

Influenta acestor institutii nu ar trebui sa fie subestimata, mai ales dupa anexarea Crimeii, deoarece acestea au preluat controlul decisiv asupra politicii regionale si politicii de securitate a Romaniei.

Bucurestiul nu are niciun plan pentru ca Romania sa se alature Grupului de la Visegrad; conditiile pentru ca un astfel de plan sa aiba sens nu au fost indeplinite. Pentru opinia publica a Romaniei, Ungaria este calul troian al Rusiei in NATO si UE, iar romanii ar avea mereu reticente in ceea ce priveste orice incercare de a apropia Bucurestiul de Budapesta.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...