Ziare.com

Datul cu dreptul politicii externe in stanga politicii interne

de Petre M. Iancu (DW), jurnalist Deutsche Welle
Marti, 28 Iulie 2020, ora 11:02

   

Datul cu dreptul politicii externe in stanga politicii interne
Petre M. Iancu (DW)
Politica externa germana a punctat, zicand "niet" revenirii Rusiei in G-7. Simultan, si-a marcat un autogol, angajand la ministerul de Externe o consiliera islamista promovand un mars care cere distrugerea Israelului.

Citeste toate textele scrise de Petre M. Iancu (DW) pentru Ziare.com

Tot mai inclinata sa-si reduca paleta de subiecte la antitrumpism si anticapitalism, precum si la elogii adresate demnitarilor berlinezi, presa germana nu scapa niciun prilej de a o lauda nu doar pe Angela Merkel, ci si pe ministrul german de externe. A inregistrat, de pilda, ca Heiko Maas n-ar vrea ca marele sau partid social-democrat, odinioara grandios, sa se autoprefaca "intr-un pitic" si, data fiind topirea popularitatii sale din trecut, sa renunte la desemnarea unui candidat la sefia guvernului.

Bobarnace germane la adresa SUA si Rusiei

Atotprezent e, mai nou, Maas in mass-media si pentru ca si-ar fi demonstrat relevanta, dandu-i un bobarnac lui Donald Trump, de vreme ce i-a pus in vedere Moscovei ca, pe moment, "nu vede nicio sansa de revenire a Rusiei in grupul G-7".

Nu e clar ce indreptatea Rusia sa faca parte din acest grup select al principalelor puteri occidentale. Din care imperiul lui Putin, singura entitate vadit nedemocratica a grupului, s-a vazut evacuata abia dupa ilegala anexare a Crimeii si invadarea, nu mai putin odioasa, a estului Ucrainei.

E o rusine ca liderii statelor occidentale nu admit, in fine, ca au gresit grav si moral si politic, tratand multa vreme Rusia lui Putin ca si cum ar fi un partener egal din toate punctele de vedere, desi stiau de crimele comise in serie, intre inceputul mileniului si 2014, de regimul ex-kaghebistului din Dresda.

Fie si asa, e salutar ca ministrul german de externe a corectat, in acest punct, una din nechibzuintele presedintelui Trump. Luat de apele ostilitatii involburate de sistematica sa demonizare de catre liderii si formatorii de opinie europeni, presedintele american evocase in mod regretabil, la un moment dat, prxima relargire a G-7 si reincluderea in grup a Rusiei.

Gafe si nefacute

Dar laudele la adresa diplomatiei germane ar fi premature. Si deplasate. Ca si cum ar fi la adapost de o lunga serie de gafe si de nefacute, nu in ultimul rand in raporturile cu regimul chinez ori cu Iranul fundamentalist, pe care diversi dipomati germani il felicitau calduros la 40 de ani de la revolutia islamista, ministerul lui Maas si-a permis, nonsalant, sa mai comita una, recent. Ba chiar una grosolana rau.

Seful departamentului de cultura al ministerului de externe, Andreas Gorgen, ii adresa zilele trecute o felicitare islamistei Nurhan Soykan, care detine functia de vicepresedinte al Consiliului Central al Musulmanilor din Germania. Femeia din conducerea unei organizatii-umbrela a carei principala grupare e criticata nu de azi de ieri, ca fiind la cheremul extremei drepte turcesti, tocmai fusese numita in functia de consiliera a ministerului, spre a coopera cu un rabin si un pastor in echipa de "religie si politica externa". S-o fi crucit pastorul? S-o fi mirat rabinul?

Fapt e, ca persoana proaspat numita consiliera nu s-a sfiit sa promoveze, in trecut, in mod public, asa-numitul "mars al Quds", o demonstratie anuala organizata de iranieni si de gruopul terorist Hezbollah, sponsporizat de Teheran.

Pe strazile Berlinului, manifestantii care participa la acest mars nu s-au remarcat vreodata prin retinere. Dimpotriva. Germania oficiala afirma, cu regularitate, ca e "solidara cu Israelul" si condamna vehement orice forma de antisemitism. Or, atletii extremismului islamist carora autoritatile le permit sa marsaluiasca an de an pe arterele capitalei germane, sub flamura "recuceririi Ierusalimului", scandeaza fara jena cele mai sinistre lozinci antiisraeliene, iudeofobe si antisemite, slavind crimele menite sa-i terorize pe evrei, nu doar pe locuitorii statului evreu.

Cu stangul in dreptul

Dar ce conteaza? Toate acestea n-au determinat-o pe Nurhan Soykan sa se disocieze de odiosul mars la care participa si nazisti, si extremisti de stanga nu mai putin antisemiti decat cei de dreapta. Nici de simpatizanti ai Statului Islamic nu s-a distantat islamista din conducerea Consilului Central al Musulmanilor. Care a continuat sa sustina marsul in raspar cu tot mai staruitoarele, dar pana acum futilele revendicari, cerand ca oficialitatile sa nu-l mai autorizeze.

Si nici ministerul german de externe nu pare impresionat, de vreme ce a gasit cu cale s-o angajeze. Mai grav, acelasi minister isi ignora de zile in sir criticii interni si externi, desi atat experti de stanga, ca Volker Beck, sau arabi musulmani ca psihologul Ahmed Mansour, precum si politicieni specializati in politica externa din mai toate partidele i-au atras atentia ca greseste grav. Reliefand nepotrivirea flagranta dintre angajamentele ministrului si aiuritoarea angajare cu pricina, deputatul liberal Oliver Luksic a cerut ministerului german de externe fireasca "rectificare a (acestei) penibile decizii eronate".

Degeaba. Revocarea cooptarii islamistei n-a avut loc. Or, Germaniei i se cere sa conduca nu doar Uniunea Europeana, la carma careia se afla (asa cum se gaseste, pe moment, si la butoanele Consiliului de Securitate ONU), ci intreaga lume libera, cat timp America e in clinci extremist cu ea insasi.

Dar realizeaza oare oficialii germani ca, in aceste conditii, se impiedica in propriile picioare? Ca-si dau cu stangul in dreptul? Inteleg ei ca nu pot fi luati in serios, cata vreme declaratiile ministrului german si diplomatia tarii nu se imbuca de nicio culoare cu practica ministerului sau de externe si cu atat mai putin cu principiile pe care le clameaza guvernul sau, Germania, Europa? Pricepe oare Germania ca-si autosubmineaza toate eforturile, contrazicandu-si grotesc valorile si principiile solemn si repetat asumate?

Acest text a fost publicat si pe Deutsche Welle.ro

Petre M. Iancu a absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti. Intre 1980 si 1987 a lucrat la studiourile Sahia ca redactor si asistent de regie. In 1987 a emigrat in Germania. A fost redactor la postul de radio german Deutsche Welle, intre 1988 si 1990. A lucrat apoi vreme de doi ani pentru redactia romana a Europei Libere, in perioada imediat consecutiva revolutiei din 1989. Din 1993 pana astazi lucreaza din nou ca redactor la Deutsche Welle. A fost corespondent in Germania al TVR si al revistelor Dilema si 22. A publicat numeroase articole in presa centrala de la Bucuresti, colaborand frecvent si cu ziare din Germania sau Israel.


Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre politica externa Germania Rusia Putin Rusia
Sursa: Deutsche Welle

Articol citit de 3212 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor