O republica, daca o putem pastra (Opinii)

A ramas celebra replica pe care unul dintre intemeietorii SUA, Benjamin Franklin, a dat-o unei oarecare doamne Powel, preocupate de politica, la 18 septembrie 1787, dupa incheierea, la Philadelphia, a lucrarilor Conventiei Constitutionale care tocmai terminase de redactat proiectul celebrei constitutii americane.

Intrebat ce sistem de guvernamant a dat Conventia tarii care tocmai se nastea, Franklin i-a raspuns: "O republica, daca o puteti pastra!". Semnificatia pentru Romania de astazi este esentiala. O republica este mereu amenintata, dar nu atat de "dusmanii" externi, cum cred adeptii teoriei conspiratiei, cat de insasi esenta ei: ea nu poate supravietui mult timp, dupa ce cetatenii ei inceteaza sa creada in ea.

Orice discutie serioasa pe un astfel de subiect ar trebui sa inceapa prin a lamuri ce tip de republica exista astazi in Romania. Raspunsul nu este deloc evident. Prima zi de viata a sistemului republican de guvernamant din Romania a fost 26 decembrie 1989, iar tiranicidul din ziua precedenta i-a servit drept act fondator.

Cu exceptia unui mic numar de indivizi orbiti de ambitii supradimensionate, nimeni nu crede astazi, in mod serios, ca in ultimii 21 de ani am avut in Romania regimuri politice dictatoriale, despotice, tiranice sau impuse de straini. Cum, in mod la fel de evident, nici monarhia nu a fost restaurata, rezulta ca avem (un fel de) republica. Ramane sa vedem, vorba lui Franklin, daca o putem pastra.

Statele occidentale utilizeaza astazi patru forme de guvernamant: republica prezidentiala (SUA si Cipru), republica "semiprezidentiala" (Franta), republica parlamentara sau monarhia constitutionala (toate celelalte). Prima si ultima au starnit reactii violente de respingere din partea politicienilor romani afirmati dupa 1989, astfel incat n-a fost posibila nici macar o dezbatere decenta. Republica parlamentara a fost uneori mentionata cu "duiosie", dar fara intentii serioase: ar fi produs un sef democratic, dar puternic, al statului, in persoana Primului Ministru.

Mai ramanea la dispozitie, in 1990, republica "semiprezidentiala". In familia euro-atlantica este cea mai instabila, deci si cea mai evitata. De fapt, este o clasa cu un singur elev - Franta, care si-a inceput "particularismul european" in mod nobil, cu Charles de Gaulle, si l-a incheiat in mod jalnic, cu Dominique Strauss-Kahn.

Dintre toate variantele posibile, Parlamentul Romaniei din 1991 a optat exact pentru republica "semiprezidentiala". Indivizi care emanau un aer doct au explicat poporului ca "ilustrul constitutionalism francez" i-a "inspirat" in redactarea primei Constitutii republicane a Romaniei.

"Importul" nu a avut insa loc. In realitate, a fost o perdea de fum. Republica instaurata de Constitutia din 1991, lasata intacta de modificarile din 2003, nu este "semiprezidentiala". Pentru a cita din clasici, este "originala". Lectura constitutiilor Romaniei si Frantei este edificatoare. Republica franceza este instabila, dar functionala, pentru ca are mecanisme constitutionale de arbitraj.

Republica de la noi este instabila, dar nu pentru ca fondatorii sai au dorit, precum francezii, sa mentina un echilibru delicat intre Parlament si Presedinte. Daca ar fi dorit asta, nu ar fi avut altceva de facut decat sa ia mult laudatul "model francez" si sa-l traduca in romana. Este instabila pentru ca fondatorii ei au produs, deliberat, o Constitutie amputata de dispozitiile esentiale. O Constitutie a blocajului politic etern.

Dupa 20 de ani, mizele se vad clar. Republica a pornit la drum cu un handicap grav, provocat chiar de "parintii" sai. Numele alesilor si numele partidelor politice s-au schimbat continuu.

Marile constante dupa 1989 au fost jefuirea banului public si a "fraierilor legalisti", in totala impunitate, precum si alocarea resurselor, in principal, dupa alte criterii decat cele ale pietei. Republica trebuie urgent resuscitata si dotata cu "unelte de lucru" constitutionale. Daca vrem, totusi, s-o pastram.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...