Unde ati fost pana acum?

Marti, 10 Ianuarie 2017, ora 08:28
6816 citiri
Unde ati fost pana acum?
Foto: Arhiva Kremlin

Nici meritocratia occidentala nu mai e ce-a fost. Altfel nu se poate explica infiltrarea Rusiei, terorismul si, in genere, amploarea crizei prin care trece vestul in prezent.

In SUA, Administratia Obama isi petrece ultimele zile punand bete in roate politicii viitorului presedinte. Abtinandu-se intr-un vot decisiv, in Consiliul de Securitate ONU, reprezentanta SUA a permis adoptarea unei rezolutii privind Orientul Mijlociu, care leaga de maini si de picioare nu numai oficialitatile israeliene, ci si pe aliatii lor de peste Ocean.

Caci rezolutia adoptata prin abtinerea americana tinde sa nu le mai permita SUA sa medieze in conflict prin actionarea parghiei teritoriale ca stimul de incheiere a unei viitoare paci.

Nu e, fireste, singurul obstacol din calea viitorului sef al statului american. Care, desi ales cu un avantaj apreciabil de electori, se vede confruntat cu probleme de legitimitate nu doar din cauza unei parti a elitei politice si culturale de dincolo si dincoace de ocean, ci si din pricina semnelor de intrebare pe care le ridica imixtiunea foarte probabila a Rusiei in campania electorala americana.

S-a vazut ales Donald Trump cu sprijinul lui Vladimir Putin? Asa cred nu doar serviciile secrete americane, resapate masiv in cei opt ani la putere ai lui Obama, ci si parte din clasa politica si administratie.

Dar cat de ample si cat de hotaratoare au fost, pana la urma, efectele actiunilor probabil concertate, la care s-au dedat hackerii si propagandistii Kremlinului? Ar trebui studiat si cuantificat ce anume a obtinut Rusia promovand "era post-factuala", una care afecteaza, desigur, nu doar America si n-are cum sa nu preocupe in cel mai inalt grad elitele europene, intr-un an electoral decisiv si pentru Germania Angelei Merkel si pentru Franta unui posibil presedinte pro-rus, Fillon.

Ori pentru o Italie si o Romanie, alunecand, ca alte zone intinse ale Europei, pe aceeasi regretabila panta populista.

O intrebare presanta, in context, vizeaza insa chiar aportul la aceasta criza (nu doar de legitimitate) al elitelor politice apusene. Pentru ca, daca adanca infiltrare a Vestului de catre Moscova nu e imaginara, paranoica si fantezista, ci se probeaza - si indiciile realitatii ei sunt cat se poate de credibile si verosimile - se pune intrebarea: ce-au pazit oare liderii occidentali in ultimii opt ani?

Ce-a fost cu mult doritul "reset al relatiilor cu Rusia", propagat de Obama in 2012, cand, dupa cum just observa fostul primar al New York-ului, Giuliani, Obama ridiculiza avertismentele privind Kremlinul, lansate de contracandidatul sau republican la presedintie, Mitt Romney?

Cine e de vina pentru infiltrarea rusa? De ce n-a stiut Vestul cu cine are de-a face la Kremlin? De ce s-a cotizat la degringolada oferindu-i-se lui Putin, ani la rand, cecuri in alb?

De ce i s-a prelungit sine die creditul politic, in ciuda faradelegilor lui repetate si in pofida apelurilor si semnalelor de alarma ale unor analisti? De ce s-au ignorat avertismentele unor observatori emise, in mod notabil, inclusiv la Deutsche Welle, cu frecventa, intensitate si acuitate crescanda, din 2012 incoace, fara sa se ia masuri antipropagandistice palpabile?

De ce posturile occidentale ca Europa Libera, BBC si Vocea Americii si-au redus masiv ori si-au incetat emisiunile in multe limbi europene si n-au reinfiintat ori amplificat astfel de programe, in ciuda necesitatii lor vadite?

Simplu. Din cecitate, pe de o parte. Pentru ca au fost considerate dispensabile si s-a facut "economie", chipurile, buzunarului contribuabilului. Iar, pe de alta, pentru ca la varf nu s-a sesizat pericolul, din orbire ideologica. Din prostie. Ca si din lasitate.

Intre altele, pentru ca insasi detectarea si asumarea primejdiei si adoptarea masurilor de combatere a ei erau, sau erau considerate, impopulare si presupuneau explicatii si efort persuasiv, riscand sa desire inselatoarele pretentii de pacifism si superioritate morala, afisate la adapostul scutului american.

Pe scurt, raspunderea pentru criza actuala revine elitelor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Iar, daca Administratia Obama acuza imixtiunea Rusiei in campania prezidentiala americana, e clar ca poarta ea insasi o consistenta parte din vina pentru vulnerabilizarea securitatii SUA si anemierea democratiei americane.

Acelasi lucru e valabil si pentru elitele germane, care, mai nou, atribuie riscului unui posibil amestec rusesc in alegerile din Republica Federala o atentie sustinuta, aproximativ egala celei acordate demersurilor necesare ameliorarii unei securitati germane ce s-a dovedit extrem de precara in fata amenintarii teroriste.

Aceasta atentie, in fine enorma, e, desigur, salutara. Dar intrebarea, si in acest caz, se pune la fel. Unde ati fost pana acum, oameni buni? N-ati inregistrat ofensiva agitpropului rusesc, inclusiv in Romania USL-ista si post-USL-ista, ca si in mai toate celelalte tari europene?

N-ati observat atentatele islamiste de la New York, Londra, Madrid, Paris ori Nisa, din ultimul deceniu si jumatate?

V-au scapat nesesizate actele teroriste comise in Israel, inaintea celui savarsit, ca la Berlin, la volanul unui camion, de un fan al aceluiasi "Stat Islamic", care a insangerat duminica, pe un model mai vechi, nu mai putin de cinci familii ale statului evreu, fiind, in consecinta, aplaudat la scena deschisa de organizatia islamista palestiniana Hamas?

Cea pe care europenii o considera grupare terorista, fara ca aceasta incadrare sa-i impiedice sa-i finanteze intre altele gradinitele si scolilele unde sunt educati in spiritul "martiriului" viitorii teroristi? Sau ati invocat staruitor globalizarea, asteptandu-va ca doar terorismul islamist sa-si impuna siesi granite, cuminte?

Atentatul de la Berlin s-a vazut urmat de alocutiunea ministrului federal de Interne, Thomas de Maiziere, care, in reactie le terorismul islamist, a revendicat "un stat puternic". Ca si cum Republica Federala ar fi fost, pana acum, un sat fara caini, cu toate cele 17 servicii de contraspionaj intern si varii politii de care dispune. Si a caror cooperare s-a constatat, tardiv, la Berlin, ca lasa de dorit.

In ecou, intreaga clasa politica si-a descoperit brusc vocatia securitara. Sub presiunea apropiatelor alegeri legislative germane si a temerilor unei parti substantiale a electoratului, din care segmente notabile s-au indreptat spre populism, pana si stanga postcomunista, nu mai putin putinista decat extrema dreapta, a virat-o subit spre discursul politist.

Or, tuturor ar trebui sa li se puna intrebarea cheie: Pana acuma unde ati fost? Sigur, e nevoie de urgenta ameliorare a apararii Germaniei si Europei. Dar daca ani la rand v-ati ratat menirea, ce va sustine pretentia ori speranta ca nu veti mai gresi de-acum incolo? Alegerile? Haida de.

Inaintea Anei Blandiana, istoricul belgian David Engels a prevazut, pesimist, eventualitatea ca in Europa sa aiba loc catastrofe de proportiile dezagregarii Imperiului Roman. Si-a publicat cartea in 2013. N-a interesat pe mai nimeni.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Putin influenta alegeri SUA, #atacuri teroriste Europa , #politica externa
Comentarii
Poza DR.STRANGELOVE
DR.STRANGELOVE
rank 5
Kremlinul nu este in stare sa faca bine Rusiei,
Poza T. basilic
T. basilic
rank 5