5 lucruri ce vor defini politica Romaniei in 2016

Autor: Lucian Lumezeanu - manager de comunicare
Sambata, 02 Ianuarie 2016, ora 09:12
5587 citiri

2016 va fi un an interesant in politica. Nici n-ar putea fi altfel, cu doua runde electorale si un experiment nemaintalnit in Romania, al unui guvern complet tehnocrat.

Ca in fiecare an de acest fel, conteaza mai mult ceea ce nu stim ca stim. Fara exceptie, anii cu alegeri aduc multe evenimente neprevazute. Putem insa avea in vedere cateva zone in care evenimentele vor avea un impact deosebit si la care trebuie sa ne uitam:

1. Relatia lui Dacian Ciolos cu partidele

PNL se comporta ca principalul partid care sustine Guvernul si, la urma urmei, asa si este. Singura diferenta e ca nu poate aduce Guvernului o majoritate cu ajutorul careia sa-si treaca proiectele. Majoritatea se poate face doar impreuna cu PSD si UNPR (cele doua pastrand un nivel de coordonare intre ele ce va disparea doar daca ultima formatiune este lasata "pe dinafara" la alegerile locale din 2016).

In conditiile astea, ramane sa vedem cum se va raporta Ciolos la presiunile partidelor politice, mai ales cum va naviga fata de PSD. Acest PSD care, la o adica, inca poate crea o majoritate parlamentara cu UNPR si ALDE (iar pe unele subiecte chiar o face, in ciuda tensiunilor dintre aceste partide).

Pana acum, in primele saptamani de mandat, Guvernul Ciolos a preferat sa nu intre in coliziune cu partidele, a respectat toate deciziile luate de Parlament si nu a fortat lucrurile. Era normal, avea un buget de trecut si nu avea sens din punct de vedere strategic sa faca asta, mai ales in lipsa unei majoritati clare.

In 2016 va fi altfel. Daca va ceda foarte des (si fara lupta), Guvernul Ciolos risca nu doar sa piarda la capitolul imagine, ci si sa fie nevoit sa aplice masuri neplacute/populiste/periculoase adoptate de Parlament. Si riscul asta e mare - o buna parte a parlamentarilor stie ca sunt sanse mici sa se regaseasca pe liste si va "inunda" scena politica prin initiative populiste.

Probabil ca Guvernul Ciolos trebuie sa defineasca bine, "din comunicare", taberele pentru a avea suport. Daca se va defini ca forta reformista pe care Parlamentul nu o lasa sa faca treaba, va avea sprijinul consistent al opiniei publice. Daca nu, trebuie sa gaseasca alta cale de a nu fi "asfixiat" de rechinii politici.

2. Condamnarea lui Dragnea si viitorul PSD

Viitorul liderului PSD Liviu Dragnea este cat se poate de incert. Are o condamnare in prima instanta si vom avea o decizie finala in prima parte a anului, la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

O eventuala condamnare a sa poate cauza un vid de putere nu numai in PSD, ci si in interiorul dinamicii de putere care conduce acum Romania si in care Dragnea are un rol aproape la fel de important precum cel al presedintelui Iohannis si al premierului Dacian Ciolos.

PSD va avea nu numai o problema de imagine, ci si un proces extrem de dificil de alegere a unui nou lider. Care nu e deloc usor de gasit si, chiar daca ar fi, va avea probleme in a-si impune autoritatea, pentru inceput.

Mai exista si posibilitatea ca Dragnea sa fie condamnat cu suspendare si sa doreasca (si sa reuseasca) sa ramana in functie. Va fi un moment dificil pentru PSD, care va avea aceasta "piatra de moara", dar nu este exclus ca teama de haos si naratiunea ca "a fost condamnat pentru toti, pentru referendumul din 2012" sa ii permita lui Dragnea sa continue.

3. Socul de dupa alegerile locale

In aproape toate rundele de alegeri locale de dupa 2000, rezultatele alegerilor locale au adus socuri politice pentru partide. Au cazut capete importante (uneori in masa, asa cum s-a intamplat cu PSD in 2004), s-au produs realinieri si au avut loc schimbari importante.

In 2016 avem doua partide mari care nu pot castiga ambele. Unul dintre ele va resimti un soc la alegerile locale. Fie va fi unul mare (scadere semnificativa in suport), fie unul de mai mici dimensiuni (perspectiva de a pierde alegerile parlamentare din toamna), sunt toate sansele sa il avem.

Si as putea sa pun pariu ca va fi legat de discutii in jurul integritatii si al generatiei patate. Fie va fi nevoia de mai multa integritate, de o "purificare" a partidelor, fie vom vedea contra-reactia celor care nu vor sa fie scosi din joc.

4. Numirea procurorilor-sefi

Mandatele lui Tiberiu Nitu in fruntea Parchetului General si Laurei Codruta Kovesi in fruntea DNA (plus celelalte pozitii importante de procurori-sefi) expira in 2016.

Inlocuitorii lor vor fi decisi de ministrul Justitiei si aprobati de presedintele Romaniei.

Este una dintre cele mai importante decizii pentru viitori ani. Inseamna fie continuarea luptei anticoruptie care a decimat clasa politica in ultimii ani (poate cu mai mare intensitate), fie "imblanzirea" ei.

Cu un ministru al Justitiei precum Raluca Pruna, succesul Laurei Codruta Kovesi plus orientarea pro-Justitie a presedintelui Klaus Iohannis, mizez pe prima varianta. Si pe continuarea "macelului" in randul politicienilor.

5. Dinamica "monarhiei constitutionale"

Romania are un monarh constitutional. Nu e os regesc, dar joaca un rol regal. Vorbim de presedintele Klaus Iohannis, cel care incearca sa creeze un sistem asemanator celui al Romaniei regale.

Un sistem in care conducatorul suprem are doua partide favorite, mari, pe care le "ruleaza" la putere. Monarhul intervine doar cand e nevoie, dar nu asemanator reginei Marii Britanii, adica doar simbolic, ci efectiv, insa doar in chestiunile de mare insemnatate.

Partidele favorite sunt, in acest moment, PNL si PSD, insa sistemul se bazeaza pe relatia buna pe care o are cu liderii lor si pe puterea institutionala de a numi premierul, in primul rand, nu pe o colaborare "organica" intre toate aceste forte si presedintie.

Deocamdata, PSD (dupa plecare lui Ponta) si PNL (mai ales) colaboreaza destul de bine cu Iohannis, poate si fiindca presedintele incearca sa nu controleze totul, intervenind doar sporadic, atunci cand este nevoie. Nu e inca un sistem din categoria "Carol I al Romaniei", dar putem spune ca vedem mugurii unei asemenea situatii.

Sigur, intrebarea numarul 1 in politica este "noua ce ne iese"? Aceasta colaborare poate sa se mentina atat timp cat ambele partide (deci si PSD) au perspectiva de a castiga ceva (sau de a evita sa piarda ceva). Deocamdata, intr-un fel, ambele sunt la putere.

Dar vin alegerile din 2016.

Lucian Lumezeanu este analist politic, consultant Public Affairs si fost jurnalist Ziare.com.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Care va fi configurația parlamentului în noua sesiune din toamnă. Imagine complet diferită față de decembrie 2020
Care va fi configurația parlamentului în noua sesiune din toamnă. Imagine complet diferită față de decembrie 2020
În doar jumătate de an, aproape toate grupurile politice din parlament au suferit modificări după demisii sau revocări, în paralel cu nașterea unor noi structuri care vor oferi parlamentului...
Criza care ar putea adânci recesiunea România. ”Niciun partid nu-și permite să fugă. Trebuie să inventeze un motiv. PNL e cu pistolul la tâmplă”
Criza care ar putea adânci recesiunea România. ”Niciun partid nu-și permite să fugă. Trebuie să inventeze un motiv. PNL e cu pistolul la tâmplă”
România trece printr-un an dificil. Abia ce ieșisem din pandemie, iar războiul din Ucraina a adâncit criza în care ne aflam deja. Deja avem creșteri importante de prețuri la produsele de...