Ce semanam si ce culegem? Dilema care anima 2020

Sperantele lui 2020 se leaga de cateva cuvinte simple: competenta, implicare, integritate, simtul raspunderii si, poate mai ales, vointa. Cuvinte simple, insa care pot face diferenta pentru o tara si o societate obosite, inca, de fenomenul resemnarii si de cel al manipularii.

De cativa ani buni, Romania primeste lovitura dupa lovitura, se impiedica atunci cand isi poate lua avant, inoata printre crize. Pare a excela uneori in a se juca cu propriul potential si a se lupta cu fenomene care o secatuiesc din interior, lucruri care costa considerabil in conditiile in care se regaseste intr-un tumult international in care ar trebui sa poata fi jucator.

Competenta de care multi romani dau dovada in multe planuri si spiritul civic care ne-a incalzit in ultimii ani sunt date la o parte intr-un mod ridicol de un context in care politicul ignora intregul potential pentru a ridica in slavi aceleasi metehne care ne tin cu frana de mana trasa.

Fortele care se lovesc frontal de vechea clasa politica rezista si evolueaza pentru prima data dupa decenii de asteptare sufocanta. Insa ambitia, curajul si efervescenta unor oameni competenti si integri lumineaza deocamdata doar in palcuri.

Va spun si de ce. Pentru ca oamenii sunt onesti cu ei insisi, pentru ca nu vor sa riste pe spinarea romanilor sa urce in functii publice doar de dragul de a fi acolo. Ei sunt cei care stiu ca pentru a schimba functia publica pana la capat, trebuie sa ai competentele si timpul necesar pentru a fi intr-o pozitie de decizie.

Insa fuga de asumarea unei functii publice, mai ales a celor care au capacitatea sa schimbe ceva, duce la continuarea metehnelor care ne-au jupuit de 30 de ani, ne lasa goi si fara scut in fata coruptiei, a hotiei si a incompetentei. Si perverteste intr-un mod cinic chiar si oameni care nu stau deoparte, insa care ajung sa joace impreuna cu cei fata de care s-au jurat ca vor fi diferiti si asumat dupa regulile lor.

Uneori nu mai e vorba despre tine insuti, ci despre faptul ca tii in mana un cartof fierbinte pe care multi l-au refuzat inaintea ta. Ca sa reusesti, ai nevoie de vointa si ai nevoie sa poti suporta cartoful, iar daca reusesti si faci asta fara a renunta la principiile care te-au facut sa iei greutatea in mana, atunci inseamna ca alegerea ta nu e deloc imposibila. Fie te retragi, pleci acasa si te uiti mai departe cu stupefactie la ceea ce se intampla rau in jurul tau, fie iei taurul de coarne si iti asumi sa incerci macar pentru ca esti printre cei care pot.

***

Anul acesta nu mai avem voie sa credem in vacante sau recreatii. Pentru ca anul acesta este despre doua randuri de alegeri pentru inca patru ani si este despre contextul extrem de complicat in care ne aflam, intern si extern.

Intr-o Romanie in care sistemul medical e la pamant, cu oameni care pleaca din spitale mai bolnavi decat au intrat, o epidemie majora poate face ravagii. Coronavirusul bate la usa, iar in momentul in care va forta intrarea, are potentialul de a demola un sistem slab, fragilizat de o clasa politica incompetenta si de coruptia endemica ce capuseaza spitalele. Iar aici, dincolo de numarul de imbolnaviri, efectul va fi devastator in primul rand in planul isteriei care scapa deja de sub control si care este cauzata si de lipsa unei informari controlate din partea autoritatilor, un lucru stupid de simplu care, insa, la noi se petrece exact invers, de dragul atentiei.

Educatia ramane la un nivel precar, iar accesul la educatie este in continuare o problema majora, o chestiune aproape ridicola pentru un stat membru UE si NATO de peste un deceniu. Scolile noastre sunt complet neadaptate la conditiile anului 2020. In Uniunea Europeana se pune accent pe digitalizare si pe cercetare, pe dezvoltarea inteligentei artificiale si pe programe pentru schimburi de experienta la toate nivelurile. In Romania, avem scoli unde exista dascali care fac minuni in conditiile lipsei caldurii si chiar a energiei electrice si avem alte scoli sau licee parazitate inca de clientela politica si "pile" sistemice. Si avem programe scolare ridicole si disproportionate, care fie educa gresit sau in zadar, fie suprasolicita si incarca elevii peste nivelul normal.

Structurile de securitate si ordine publica ale Romaniei merg complet disproportionat. Imaginati-va cum ar fi sa aveti un picior care merge cu viteza normala si unul care functioneaza la mai putin de jumatate din viteza normala si cam asta e ideea de ansamblu. Evenimentele de anul trecut, varfurile de iceberg din vara lui 2019, au scos la iveala putrefactia care a cuprins multe parti ale sistemului, cu consecinte atat de grave incat ajungem sa vorbim de cetateni lipsiti de aparare si lasati in voia sortii.

Multi dintre noi traiesc in mijlocul cosului de evacuare, sufocati in mijlocul unei poluari devenite endemice. Pentru Ploiesti si imprejurimile sale, poluarea e realitatea pe care o deprinzi inainte de a invata sa mergi. Iar in Bucuresti, aerul toxic care ne ucide e intampinat de indemnuri ale politicienilor de a ne muta in afara orasului. Fiecare politician vine cu promisiuni, vine cu discurs, insa toti o dau cotita atunci cand vine vorba de solutii. Si ca de obicei, banii europeni zboara peste tot pentru ca politicienii nostri sa ii priveasca cu gura cascata jinduind doar la ce sporuri isi mai pot acorda.

Iar peste toate pluteste starea precara a infrastructurii, de la cea de transport, la echipamentele din spitale si toaletele care inca nu exista in scoli. Suntem atat de retrogradati in ce priveste starea drumurilor, incat o foarte posibila isterie cauzata de o epidemie de coronavirus va echivala cu scufundarea noastra intr-o mlastina sau intr-o zona de nisipuri miscatoare.

***

Toate tin de 30 de ani in care a lipsit combinatia dintre integritate, vointa politica si expertiza.

Suntem prinsi intr-un soi pervers de vartej in care se amesteca resemnarea, neputinta si furia, cu o doza mult prea mica si inconstanta de determinare si implicare. Prezenta la vot e inca variabila intr-o zona scazuta, iar implicarea dincolo de aceasta merge aproape exclusiv in zona discutiilor dintre prieteni si a cate unei izbucniri pe Facebook.

E mult prea putin, mai ales daca ne gandim la cat de departe am fi putut ajunge si cat de mult pare ca ne afundam pe zi ce trece, intr-un context international care e departe de a fi calm sau previzibil.

Ne bucuram cand vedem cate un proiect initiat de romani care se satura sa astepte si vor sa produca o schimbare. Si incep sa planteze pomi, investesc in energie verde, se strang laolalta ca sa construiasca un spital, lanseaza campanii prin care arata cat de simplu e sa incepi o autostrada atunci cand exista vointa, se perfectioneaza in educatie si tin cursuri prin care incearca sa formeze alte cadre didactice. Ne bucuram cand vedem cum arata o comuna din Alba si una din Arad care stralucesc pe fonduri europene si ne umplem de mandrie cand ne gandim la protestele din 2017. Spunem "Bravo!" din toata inima, parca ne inflacareaza putin egoul, tragem adanc aer in piept si... ne scufundam inapoi in rutina.

Insa noi suntem cu totii parte a tot ce este in jur, iar o societate este compusa din si modelata de oameni. Exemple precum cele de mai sus reprezinta oameni care au inteles ca nu mai pot sta deoparte. La fel cum am inteles cu totii in contextul asalturilor repetate asupra justitiei si a statului de drept ale guvernelor de trista amintire din istoria recenta. De ce, insa, nu am stiut sa fim consecventi si atat de putini dintre noi au facut inca un pas si inca unul si inca unul?

Suntem constienti cu totii de ce e in jur si undeva, adanc, stim ca totul se poate imbunatati atunci cand efortul este comun si atunci cand fiecare da tot ce are mai bun nu doar in ceea ce se pricepe cel mai bine sa faca, ci si prin implicarea in viata cetatii. Si atunci de ce e atat de greu sa facem pasul si sa ne si tinem de drum si nu sa ne retragem la primul semnal negativ?

Politica e peste tot in jur si tocmai pentru ca este peste tot in jur, e facuta si modelata de oameni. Depinde numai de noi ce fel de oameni permitem sa faca asta - un lucru esential pe care inca ne chinuim sa il intelegem. Schimbarea nu poate aparea peste noapte, competenta nu va pica din cer si nici oamenii pe care ii punem sperand ca vor fi buni nu isi vor schimba metehnele odata dovedite.

Abia atunci cand vom intelege toate acestea si vom incepe sa schimbam cu totul modul in care arata si se face politica in Romania; abia cand vom avea mai multi curajul de a face un pas in fata si a ne mentine acolo fara a da inapoi la prima grimasa; abia cand vom intelege sa promovam competenta, integritatea, implicarea si principiile numai impreuna si niciodata separate; abia atunci vom putea incepe, in sens invers, sa reparam toate stricaciunile si sa intoarcem narativul acestui articol.

Acum, sa facem un prim pas, impreuna. Pentru ca e 2020, pentru ca se poate si pentru ca nu se mai poate altfel!

Mihai Sandu este consilier parlamentar cu o experienta de peste 6 ani in administratia publica centrala si ofiter Relatii Internationale al USR. Purtator de cuvant al USR Prahova.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...