Cand o sa iesim in strada sa cerem depolitizarea companiilor publice, aceste gauri in buzunarele noastre de contribuabili?

Promo
Marti, 21 Iunie 2016, ora 11:13
3979 citiri
Cand o sa iesim in strada sa cerem depolitizarea companiilor publice, aceste gauri in buzunarele noastre de contribuabili?

Daca doresc sa faca revolutia concreta in zona de administratie, nu sa lanseze doar vorbe, partidele trebuie sa citeasca rapoartele Curtii de Conturi din acest an si sa opreasca jaful din companiile de stat.

Ca sa avem o viziune mai clara asupra ordinelor de marime cand aducem in discutie subiectul companiilor de stat, la ora actuala exista in Romania peste 1.500 companii de stat, cu venituri de peste 11% din PIB, cu peste 300.000 angajati, multe dintre acestea pline de datorii si cvasi-falimentare.

Pierderile lor sunt de 0,5 miliarde de euro anual, excluzand un alt miliard primit anual de la stat ca transferuri pentru investitii. Iar in 5 ani, OUG 109 s-a implementat in sub 50 de astfel de companii.

Daca ne uitam la Europa, urmatoarea tara ca numar de astfel de companii este Polonia, dubla ca marime, insa doar cu vreo 500 companii. Este benefic sa coboram sub 1.000 in urmatorii 2 ani? Sub 500 in 5 ani? Restul tarilor au cateva zeci sau doua-trei sute.

Isi inchipuie cineva ca Statul ca entitate are resursele capabile si motivate sa le gestioneze eficient pe toate Nici macar Ministerul de Finante, care intr-un raport pe acest subiect puncta nepotismul, abuzul, mita, coruptia ca fiind pregnant prezente in sistem.

Poate vreun ministru, trecator si el? Se poate opune cineva cu succes tuturor extragerilor de "rente" din acestea, beneficiilor obtinute de catre oricine, numai de catre contribuabilul actionar nu?

Cine conduce imensa majoritate a acestor companii si pe ce criterii sunt pusi pe functie?; in fata cui raspund conducatorii acestor companii si care sunt criteriile pentru responsabilizarea managementului?; acestea mi se pare intrebari simple si esentiale la care daca raspundem, economisim bani din banii nostri.

In dezbaterea din alegerile locale s-a adus in discutie tot timpul tema coruptiei, partidele nu au spus insa concret despre cum se scurg banii din buzunarele noastre de contribuabili si ce vor face pentru a inchide aceste gauri.

Si ca exemplu, ma refer la o discutie deschisa despre haosul si pierderile pe care Curtea de Conturi l-a descoperit la companiile publice din Constanta. Este vorba de rapoarte facute publice in acest an si care au auditat administratiile locale din fiecare judet in anul 2015 pentru activitatea anului precedent.

De ce merita atentie raportul Curtii de Conturi? Pentru a intelege ca in campania electorala tema coruptiei si a pierderilor din banii publici in administratiile locale a fost discutata de o maniera manipulativa, electorala, fara niciun rezultat concret.

In Capitala, PNL a reprosat la modul general coruptia mandatului lui Oprescu; PSD s-au facut ca nici ustoroi nu au mancat nici gura nu le miroase, iar USB a vorbit despre un soi de anti-politica, insa mai putin despre scurgerile enorme de bani din companiile subordonate administratiilor locale si despre caile de oprire a acestui mod de a face administratie pe buzunarul cetateanului.

Raportul Curtii de Conturi pe anul 2014 arata ca, in companiile de stat constantene, Compania Nationala "Administratia Porturilor Maritime Constanta" (CN APMC), Compania Nationala "Administratia Canalelor Navigabile" (CN ACN), Aeroportul International "Mihail Kogalniceanu" din Constanta sau SC RAJA SA, statul - adica NOI, cetatenii contribuabili - a fost prejudiciat cu sute de mii de euro.

Cateva exemple concrete din observatiile Curtii de Conturi, pentru a sti mai exact cum arata jaful in niste companii de relative mici dimensiuni, ferite in general de dezbaterea publica. In momentul in care discutam de companiile mari, problematicile se multiplica in consecinta:

1. CN APMC a aprobat achizitionarea unor servicii de asistenta juridica duble, pe care Curtea de Conturi le considera "nejustificate din punctul de vedere al necesitatii si oportunitatii", plati nelegale in suma de 17 mii lei.

2. Aeroportul International "Mihail Kogalniceanu" a angajat, in 2014, 20 de persoane, fara respectarea prevederilor vizand incadrarea in bugetele de venituri si cheltuieli, valoarea platilor fiind 172.000 lei.

3. CN ACN a platit nejustificat si IN AVANS, in perioada 2013-2014, 27.000 lei pentru servicii de ecarisaj decontate fara documente justificative, NERECEPTIONATE.

De asemenea, s-a platit nejustificat suma de 286.000 lei pentru PLATA DUBLA a serviciilor de paza desfasurate intre 2014-2015.

S-au decontat nelegal 135.000 lei, reprezentand servicii de indepartare buruieni si de decolmatare rigole, prin includerea in situatiile de lucrari a unui numar de ore manopera mai mare decat numarul de ore maxim declarat de prestator la Inspectoratul Teritorial de Munca.

Asta se intampla in miile de contracte pe care companiile publice le au cu mii de furnizori politice la nivel national.

In campania pe Bucuresti vorbeam despre declaratiile fantasmagorice ale lui Sorin Oprescu legate de soseaua suspendata sau de mesajele populiste ale lui Gabriela Firea. Putin relevant.

In spatele mesajelor frumoase si promisiunilor populiste ale partidelor se afla niste rechini care nu fac decat sa profite prin conexiunile lor politice de banul public, adica banul tuturor si alnimanui.

Intr-un singur an vorbim despre pierderi de zeci, sute de mii de euro la cateva companii dintr-o singura localitate, prin contracte paguboase care sunt platite din buzunar de noi, contribuabilii la bugetele locale.

Contracte de asistenta juridica supraevaluate si ne-necesare, contracte de paza de o utilitate discutabila platite de cate doua ori, operatiuni de ecarisaj si de curatire supraevaluate, angajari la comanda politica.

Toate relele facute pe spinarea statului si a companiilor sale pentru ca, pentru ce raspundem cu totii, de fapt nu raspunde nimeni.

Puteau sa se duca acele sute de mii de euro spre spitale sau spre infrastructura, dar in loc de asta s-au dus in conturile unor firme de partid. Si, atentie, vorbim doar de analiza intr-un an - 2014, oarecum un an de varf al campaniei anticoruptie, ceea ce arata cat de mari sunt lacomia si interesele.

Partidele isi fac in general cu ochiul intre ele cand vine vorba despre a spune cine si cum fura bani, asta pentru ca sunt in general toate partase la matrapazlacuri.

Furtul este cu atat mai mare cu cat un singur partid are tendinta de a se perpetua la putere locala, administratia ajungand sa fie controlata de o mana de oameni care controleaza toate pozitiile de decizie si care detin toate parghiile puterii.

Nu intamplator poate neregulile si furtul pe care Curtea de Conturi le-a sesizat sunt atat de mari la Constanta, un judet aflat sub dominatia lui R. Mazare si N. Constatinescu pentru o foarte lunga perioada.

Daca partidele doresc sa rezolve jumatate din problemele de coruptie in administratia locala sa propuna criterii de evaluare a managementului companiilor publice aflate in subordinea marilor sefi locali si sa caute sa le duca intr-o zona de proprietate privata.

Daca vrem ca noi - cetatenii - sa nu mai platim din buzunar furturile din companiile publice si daca vrem o administratie care sa functioneze eficient la nivel local si nivel central atunci trebuie sa ne uitam la felul in care statul ne cheltuie banii.

Poate fi potrivit ca uneori sa iesim in strada pentru a apara corectitudinea procesului electoral, insa poate ca ar fi oportun sa iesim in strada si pentru a pune capat capusarii politice a companiile de stat. Am avea numai de castigat.

Octavian Badescu

Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat joi, 28 martie, că sunt implementate - proiectare şi execuţie contracte pentru construirea a încă 729 km de drum de mare viteză....
#Octavian Badescu Curtea Conturi, #raport Curtea Conturi 2014 , #politica interna