Cu ce drept se-apuca statul sa constranga femeile sa intre in politica?

Autor: Codru Vrabie - activist, trainer, consultant
Luni, 25 Ianuarie 2016, ora 08:35
4960 citiri

Printre semnele bune ale inceputului de an, observ cu placere dezbaterea despre cotele de gen in politica. Pe scurt, exista o preocupare pentru a creste proportia femeilor implicate in politica, in organismele deliberative centrale si locale.

In acest sens, au fost initiate doua propuneri de modificare a Legilor 115 si 208/2015.

Concret, cele doua initiative propun legiferarea unei proportii de cel putin 30% femei pe listele de candidati ale partidelor care vor intra in competitia pentru alegerile locale si parlamentare.

Imi pare rau ca trebuie sa spun asta, dar solutia nu e buna, din cel putin trei motive, pe care le voi expune mai jos. Un prim motiv este constitutional, al doilea se refera la corelarea cu legea finantarii partidelor, iar al treilea tine de oportunitatea modificarii legislatiei acum, in pragul anului electoral 2016.

1. Dupa umila mea parere, orice cota de gen mai mica de 50% este neconstitutionala! Chiar asa trebuie, conform reglementarilor europene aflate in plin proces de elaborare: 50%! Si, totusi, mie orice cota de reprezentare imi pare neconstitutionala, daca e legiferata imperativ. Sa privim cu atentie la cateva articole din Constitutie:

Citind art. 4 si art. 16, observ ca doar 30% pentru femei e o proportie inechitabila, pentru ca induce efectul (neintentionat, desigur) al unui privilegiu de supra-reprezentare a barbatilor. Daca vrem echitate, mai bine introducem 50% pentru femei, dar si procentele corespunzatoare pentru toate celelalte grupuri vulnerabile: tineri, varstnici, minoritari, persoane cu dizabilitati, persoane fara adapost etc.

Vazand art. 37 si art. 53, ma-ntreb cu ce drept se-apuca statul sa constranga femeile sa intre in politica? Si de ce crede legiuitorul ca poate stabili (perfect arbitrar) un anumit procent? De unde stie el, statul/legiuitorul, ca e mai bine asa? Si de cand i-am dat noi, cetatenii, dreptul sa se comporte fata de noi ca un tatuc atoatestiutor?

Impotriva art. 40, cota de 30% ar obliga niste femei sa candideze (eventual de forma) pe listele unui partid, desi e posibil ca ele sa nu doreasca sa se asocieze cu acea ideologie.

Prin contrast, un partid care nu poate atrage femei-candidat va fi oprit de la implicarea in procesul electoral, iar valorile promovate de acel partid nu vor avea niciodata sansa de-a fi reprezentate in vreun for deliberativ.

In fine, daca se ajunge ca niste femei sa candideze numai pentru a indeplini cota si sa fie validate in functiile de reprezentare pentru care au candidat (ca urmare a constrangerilor legale), ma-ntreb daca nu cumva se incalca art. 42, pentru ca ele ar fi fortate sa munceasca intr-un loc si niste conditii nedorite, dar impuse.

2. Nu mi-e foarte clar daca initiatorii propunerilor legislative privind cota de 30% nu au fost atenti la detaliile constitutionale de mai sus ori daca s-au gandit ca subiectul e important de pus in dezbaterea publica, tocmai pentru a scoate in evidenta aceste dileme? Fiti pe pace, insa, mai exista si dileme morale, care tin de corelarea cu legislatia acum in vigoare!

Statul roman are deja o politica publica privind incurajarea implicarii femeilor in politica, iar aceasta politica are si o parghie legislativa in art. 14, alin. 2 din legea privind finantarea partidelor.

Mai exact, subventiile alocate din bugetul de stat, pentru cei 4 ani ai ciclului electoral, sunt mai mari pentru partidele care au mai multe femei cu mandate castigate/validate. Aceasta politica de stimulare ar trebui sa conduca, in timp, la inscrierea mai multor femei in listele de candidati, pe locuri eligibile.

Intrebarea care ma macina este, desigur, daca e corect/moral ca statul sa premieze cu bani punerea in aplicare a unui principiu? Adica de ce sa echivalez locul eligibil pentru o femeie cu o suma de bani in plus pentru partid? Oare o astfel de masura nu obiectiveaza si mai mult femeia in cauza? Parlamentarii care au propus modificarile oare s-or fi gandit la aceste intrebari?

Subliniez doar ca masura stimulativa din legea finantarii partidelor este constitutionala, mai ales pentru ca nu e constrangatoare. Daca as avea un raspuns multumitor la intrebarile de mai sus, zau c-as folosi aceasta metoda si cu privire la celelalte grupuri vulnerabile. Eventual, am putea creste premiul, pentru a face masura stimulativa si mai atragatoare pentru managerii de partid.

3. Exista o intreaga dezbatere despre modificarea legilor electorale cu mai putin de un an inainte de data alegerilor. Nu despre asta este vorba aici, pentru ca introducerea unor cote de gen nu are legatura nici cu sistemul electoral, nici cu modalitatea de transformare a voturilor in mandate.

Insa cred ca legiferarea imperativa a cotelor de gen (altfel decat prin masuri stimulative de genul celei din legea finantarii partidelor), ar mai putea avea efectul neintentionat de-a opri, acum, in 2016, candidaturile micilor partide nou-infiintate.

Aceste partide au deja o multime de constrangeri, referitoare la semnaturi de sustinere, numar de candidaturi, raspandire geografica, praguri pentru decontare si subventii, chiar si conditii de radiere. Introducerea unei cote de gen pentru aceste partide, inca de la primul exercitiu electoral, poate echivala cu impiedicarea efectiva a participarii acestor partide in alegerile din 2016.

Din aceasta perspectiva, dincolo de ce cred eu (ca reglementarea imperativa a cotei de gen este neconstitutionala sau ca masura stimulativa din legea finantarii este mai buna/eficienta), mi se pare important ca propunerile legislative sa contina si o perioada de tranzitie, in care partidele nou-infiintate sa-si poata adapta politicile interne de resurse umane.

Probabil ca, daca se ajunge la reglementarea imperativa a cotei de gen, ar fi bine ca aceasta sa devina aplicabila abia de la alegerile europarlamentare din 2019.

Cum spuneam inca de la inceput, ma bucura preocuparea pentru atragerea mai multor femei in politica. Prezenta mai multor cetateni in forurile deliberative locale si judetene, respectiv in Parlament, este un obiectiv legitim, indiferent daca sunt femei sau barbati. Oare sunt sexist daca spun ca prezenta mai multor femei (fix 50%!) ar putea rezulta in mai multa chibzuinta si mai buna planificare? Mi-e teama ca procesul de legiferare a pornit pe un drum gresit.

Intr-un episod din Family Guy, creatorii serialului se foloseau de vocea lui Lois Griffin pentru a spune ca feminismul inseamna posibilitatea de a alege; apoi, Lois explica de ce ea a ales sa fie o simpla gospodina, of! Sigur, ma puteti critica pentru alegerea acestui personaj, respectiv a acestei definitii, insa eu mi-as dori sa nu legiferam, pentru o parte din cetatenii de sex feminin ai Romaniei, obligatia de a alege sa se implice in politica. Ar fi cel putin nedemocratic, nu-i asa?

Codru Vrabie este activist, trainer si consultant in domeniul bunei guvernari, cu preocupari privind reformele anticoruptie in justitie si administratie. Din 1998, Codru a reprezentat mai multe organizatii ale societatii civile, la nivel local, national si international. Licentiat in stiinte politice si drept, masterat in afaceri europene si administratie publica, Codru lucreaza din februarie 2014 cu Asociatia Funky Citizens, alaturi de care promoveaza democratia participativa, responsabila si transparenta.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#cote gen politica, #femei politica , #politica interna