Cotele de gen in politica - o alta perspectiva

Conferentiarul universitar Oana Baluta raspunde, intr-un text amplu publicat pe contul sau de Facebook, unui material publicat pe Ziare.com de Codru Vrabie, colaborator al rubricii "Invitatii Ziare.com".

"Codru Vrabie a scris un articol despre cotele de gen, apoi niste raspunsuri pe pagina lui de Facebook", a scris pe Facebook Oana Baluta, notand ca astfel raspunde articolului lui Codru Vrabie.

"Dupa umila mea parere, orice cota de gen mai mica de 50% este neconstitutionala!", sustine acesta, generand un prim raspuns al Oanei Baluta, care sustine ca argumentul acesta "are niste minusuri".

"Exista trepte ale unei cote de gen ori proportii diferite. Cifra de 30 % indica o treapta, 50% (adica paritatea) corespunde unei alte trepte. Cele doua nu se exclud, nici nu sunt in opozitie. Exista argumente pentru 30% din zona numita teoria masei critice: un procent de 30% ar avea forta necesara pentru modificarea agendei de prioritati.

Adevarul factual ne spune ca femeile reprezinta mai mult de 50% din populatia Romaniei. Atunci inseamna ca neconstitutionalitatea nu sta in picioare daca ne raportam la cifra in sine. Daca nu marim cifra de 50, barbatii vor fi tot suprareprezentati. Dincolo de realitatea empirica, 30% reprezinta mai mult decat 11%.

Matematica aceasta are mai curand un rol retoric fiindca 30% femei pe o lista electorala nu asigura prezenta lor in forurile decizionale. Nici 30% barbati nu asigura automat prezenta lor la luarea deciziilor. Prezenta femeilor si a barbatilor se coreleaza cu locurile eligibile de pe lista si stim unde merg acesta, da?", spune aceasta, cu referire la faptul ca au fost initiate doua propuneri de modificare a Legilor 115 si 208/2015, care propun legiferarea unei proportii de cel putin 30% femei pe listele de candidati ale partidelor care vor intra in competitia pentru alegerile locale si parlamentare.

Cu ce drept se-apuca statul sa constranga femeile sa intre in politica?

"Statul roman are deja o politica publica privind incurajarea implicarii femeilor in politica, iar aceasta politica are si o parghie legislativa in art. 14, alin. 2 din legea privind finantarea partidelor. Mai exact, subventiile alocate din bugetul de stat, pentru cei 4 ani ai ciclului electoral, sunt mai mari pentru partidele care au mai multe femei cu mandate castigate/validate", este al doilea argument al lui Codru Vrabie.

"Masurile/actiunile pozitive exista, sunt legale. Stimulente financiare sunt astfel de masuri pozitive. Ele nu genereaza niste oportunitati consistente pentru candidaturile femeilor. Reprezinta mai mult decat nimic, dar ceva insuficient. Nu reifica femeile, ci au potentialul de a deschide o usa.

Intelegem ca actiunile pozitive au fost introduse fiindca tone de studii si cercetari ridica problema obstacolelor cu care se confrunta femeile in reprezentarea politica, da? Obstacolele acestea sunt si de natura politica (printre altele) si au legatura cu selectia realizata de partidele politice", mai sustine Oana Baluta, conferentiar la Universitatea din Bucuresti si la SNSPA.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...