D. Dungaciu: Ce facea Romania daca nu era criza? La ce se gandea? - Interviu (II)

Marti, 13 Decembrie 2011, ora 20:38
3167 citiri
D. Dungaciu: Ce facea Romania daca nu era criza? La ce se gandea? - Interviu (II)

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, considera drept o "miscare surprinzatoare, foarte interesanta" apropierea Romaniei de Germania, dar avertizeaza ca riscul ca aceasta oportunitate sa fie ratata de politicienii romani este foarte mare.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, sociologul a explicat care sunt cauzele care au facut ca Uniunea Europeana sa intre in actualul blocaj si a caracterizat drept "foarte prost" modul in care Romania si-a jucat rolul in Uniunea Europeana pana acum, din cauza absentei totale a proiectelor de politica externa, generata de incapacitatea politicienilor romani de a privi in aceeasi directie.

Dan Dungaciu: In UE nu exista "we, the people" - Interviu Ziare.com (I)

"Singurul proiect astazi al Romaniei este criza economica(...) Intrebarea, mai mult sau mai putin ironica, este ce ar fi facut Romania daca nu ar fi fost criza economica? Despre ce vorbea? La ce se gandea?", comenteaza directorul ISPRI, in opinia caruia Romania nu a inteles ca "integrarea in UE este o chestie care iti aduce responsabilitati, in sensul in care esti creator de politici, nu doar consumator".

Dan Dungaciu remarca si faptul ca nimeni nu s-ar fi asteptat dupa 2007 la mari performante economice din partea Romaniei, dar in privinta celor politice cu totul altele erau asteptarile, mai ales ca Romania este stat cu o semnificativa frontiera euro-atlantica.

"Nu e vorba neaparat de politicieni de calitate slaba, cat de politicieni care s-au uitat in directii foarte diferite", mai spune directorul ISPRI, care subliniaza lipsa de capacitate de constructie a clasei politice romanesti, care dateaza din 1990 incoace.

Dan Dungaciu considera ca Romania a lasat ca evolutia ei sa fie gandita in termeni de "patru ani" si avertizeaza ca lipsa de expertiza pe dimensiunea relatiilor internationale ar trebui sa fie tratata ca o problema de siguranta sau de securitate nationala.

"Noi nu avem capacitatea sa raspundem unor provocari care, in anii care vin, vor fi din ce in ce mai presante", subliniaza directorul ISPRI.

In ceea ce priveste asocierea Romaniei cu Polonia, Germania si Franta, Dan Dungaciu considera ca acest "pachet" poate produce multe lucruri pozitive "pentru ca o relatie stransa cu Germania iti deschide orizonturile inclusiv pe vest, dar si pe est".

Din pacate, una dintre problemele grave ale Romaniei este ca "se personalizeaza inclusiv agenda de politica externa", iar dezbaterile nu se mai poarta pe baza de argumente, ci in functie de taberele politice, asa cum s-a intamplat si cu vizita presedintelui Traian Basescu in Statele Unite, cand dezbaterea ulterioara a avut "o tonalitate jenanta".

Citeste in partea a doua a interviului acordat de Dan Dungaciu pentru Ziare.com ce ar trebui sa faca Romania pentru a-si consolida pozitia in Uniunea Europeana:

Cum vedeti rolul Romaniei in Uniunea Europeana si cat de bine si l-a jucat pana acum?

E o miscare surprinzatoare, foarte interesanta, aceasta aliniere a Romaniei de partea, hai sa spunem asa, fortelor continentale.

Dar dupa integrarea europeana, in ultimii ani, Romania si-a jucat extrem de prost acest rol pentru ca nu a avut niciun proiect. Singurul proiect astazi al Romaniei este criza economica. Toata lumea incearca sa raspunda la el. Dar asta e un proiect pe care nu Romania si l-a dat, i l-a dat Wall Street-ul sau cei care au generat criza. Nu e proiectul Romaniei.

Intrebarea, mai mult sau mai putin ironica, este ce ar fi facut Romania daca nu ar fi fost criza economica ? Despre ce vorbea? La ce se gandea?

Dar din ce cauza s-a intamplat asta? Avem o clasa politica slab pregatita, diplomati nepriceputi?

Nu, lucrurile sunt de alta natura. Noi am intrat intr-un proiect care a fost castigator, proiectul euro-atlantic, iar din punctul acesta de vedere clasa politica, intr-un fel, si-a indeplinit un tip de obligatie sau de promisiune.

Sigur, depinde cu cine compari. Daca compari cu clasele politice din alte state, care nu au reusit asta, clasa noastra politica iese bine. Daca compari cu clasele politice din statele care s-au miscat mai bine, iesim prost.

Una peste alta, insa, ce a lipsit Romaniei dupa 2007 a fost Proiectul. Pentru ca Romania nu a inteles ca integrarea in UE este o chestie care iti aduce responsabilitati in sensul in care esti creator de politici, nu doar consumator. Asta nu a inteles foarte bine Romania.

De ce? E o discutie lunga, dar cert este ca nu a reusit nici macar pe plan extern, pe plan politic, ca sa nu mai vorbesc pe plan economic, unde e mult mai dificil. Se spunea la un moment dat ca in NATO poti sa intri cu tancuri vechi, dar in UE nu poti sa intri cu tractoare vechi.

Ei, Romania a intrat cu "tractoare un pic vechi", deci mare performanta economica nu cred ca s-ar fi asteptat cineva sa faca. Dar ca si performanta politica, ce ulterior putea sa fie cuantificata inclusiv in termeni economici si financiari, nici acolo nu s-a facut aproape nimic. Si asta desi Romania este stat de frontiera euroatlantica, un stat care are o frontiera extrem de lunga si extrem de, hai sa spunem, semnificativa, pe relatia cu vecinatatea estica.

Dar nici acolo Romania nu a facut, indraznesc sa spun, aproape nimic.

De ce? Spuneti-ne foarte clar: avem politicieni slabi, au existat alte interese la mijloc, sunt alte cauze?

Nu e vorba neaparat de politicieni de calitate slaba, cat de politicieni care s-au uitat in directii foarte diferite.

Nu am pretentia, vreau sa fiu foarte limpede, ca epuizez explicatiile, dar exista una: a lipsei de capacitate, a lipsei de constructie, care dateaza din 1990 incoace.

Romania, de pilda, pentru ca vorbim de aspecte politice si de faptul ca este o tara de frontiera euroatlantica, nu a reusit sa isi construiasca din '90 incoace nici macar o institutie de relatii internationale, de cercetare a acestor dosare, astfel incat aceste dosare sa poata fi continuate si perpetuate dincolo de ciclurile politice.

Toate tarile vecine, care au performat, au. Uitati-va ce se intampla in Polonia care din '90 a construit institute finantate de stat care se ocupa de gestiunea regionala sau a Europei rasaritene si care reuseste sa furnizeze expertiza sau sa fie prezenta in orice discutie importanta legata de zona asta.

Romania nu a facut asa ceva si asta a lasat ca evolutia ei sa fie gandita in termeni de "patru ani". Fiecare politician venea cu propria viziune, cu propriile proiecte etc.

Noi nu am avut institutii care sa tina proiectele in mana astfel incat, dupa 2007, aceleasi proiecte sa fie iarasi puse pe masa politicienilor si acestia sa fie intr-un fel somati sa le perpetueze.

Aici este viciul de fond: incapacitatea de a construi proiecte, care vine din educatie, lipsa de consistenta a politicienilor, faptul ca politicienii nu au reusit sa fie consensuali decat in ceea ce priveste integrarea euroatlantica si asa mai departe.

Simptomul este lipsa de constructie a institutiilor si putem sa facem analiza asta comparativ si o sa vedem ca Romania sta extrem de prost.

In opinia mea, si va spun asta in calitate de proaspat director al unui institut al Academiei Romane, Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale, eu cred ca lipsa de expertiza pe dimensiunea relatiilor internationale poate sa fie pusa si ca problema de siguranta sau de securitate nationala, pentru ca noi nu avem capacitatea sa raspundem unor provocari care, in anii care vin, vor fi din ce in ce mai presante.

Si acum sa ma intorc la intrebarea dumneavoastra legata de Romania si ce a facut ea. Miscarea surprinzatoare a Romaniei este cea legata de un parteneriat, care sa vedem cat de consistent va fi, cu Germania, adica cu puterile continentale. Nu neaparat in detrimentul unui parteneriat atlantist cu America, dar cu siguranta ca o completare importanta.

Romania nu a facut asta de vreo 20 de ani.

Semnalul este semnificativ, este foarte important si este important ca Romania s-a asociat cu Polonia si s-a alaturat celor mai importante puteri europene, Germania si Franta.

Avem un pachet Germania-Franta-Romania-Polonia, care poate produce multe lucruri pozitive pentru ca o relatie stransa cu Germania iti deschide orizonturile inclusiv pe vest, dar si pe est. Si de aici inainte, spuneam ca Romania va avea foarte multe lucruri de gandit, de regandit si de aplicat.

Lipsa de institutii de expertiza ma tem ca isi va spune cuvantul si sunt sceptic ca Romania va reusi sa lucreze foarte eficace pe aceste dosare.

Dar daca politicianismul va prevala pana la urma? Pozitia Romaniei la summit-ul UE de vineri este deja criticata de mai multi lideri ai Opozitiei sau analisti.

Una dintre problemele de fond ale Romaniei este si aceea ca neavand proiecte, neavand capacitate si institutii care sa perpetueze proiectele dincolo de guvernare, s-a generat ideea ca Romania trebuie gandita din 4 in 4 ani si, ca o consecinta, s-a personalizat enorm orice dezbatere publica.

S-a ajuns astfel incat inclusiv problemele de politica externa sa fie personalizate, ceea ce este un lucru extrem de grav pe care noi, fiind prinsi in valtoarea dezbaterilor, stirilor, informatiilor, articolelor, polemicilor nu il sesizam.

Dar una dintre problemele grave ale Romaniei este ca se personalizeaza inclusiv agenda de politica externa si ea nu mai devine discutata prin argumente, ci prin faptul ca X sau Y a spus-o.

Asa s-a intamplat si dupa vizita presedintelui Basescu in Statele Unite, cand dezbaterea, de fapt, a avut o tonalitate jenanta, ca sa folosesc un cuvant prea frumos.

Ma tem ca asa se va intampla si cu summit-ul si trebuie sa fim pregatiti ca asa se va intampla si cand noile mari provocari de tipul relatiei cu Germania, care ne impinge pe o relatie cu estul, adica Romania-Federatia Rusa, Romania-Republica Moldova, ma tem ca aceste mari teme, care cu siguranta or sa apara pe agenda, vor fi tratate in acelasi registru minor, pentru ca personalizarea va fi direct proportionala cu apropierea timpului in care vor fi alegerile locale sau parlamentare.

Citeste si:
Motivele pentru care politicienii au o viață mai lungă decât restul oamenilor. Rezultatele dovedite de un studiu Oxford
Motivele pentru care politicienii au o viață mai lungă decât restul oamenilor. Rezultatele dovedite de un studiu Oxford
Politicienii trăiesc mai mult decât restul oamenilor pentru că au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, arată un studiu întocmit de Universitatea din Oxford,...
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
REPER, noul partid înfiinţat de Dacian Cioloş şi mai mulţi europarlamentari de la PLUS, are noi membri. Fizicianul Cristian Presură și profesorul Ciprian Mihali, de la departamentul de...