Opinii: Intelectualii si politica

Joi, 15 Iulie 2010, ora 08:23
3521 citiri
Opinii: Intelectualii si politica

Disputa intre intelectuali ai Puterii si ai Opozitiei sau neinregimentati politic a devenit prima polemica postdecembrista cu subiect si predicat. Ea se circumscrie contextului identitar tulbure al unei clase in plina evolutie.

Din pacate, tinuta moral-filosofica nu mai are aproape nimic din inaltimea spirituala a primului sau puseu interbelic, cand nume grele ale culturii nationale au intrat in dialog pe tema implicarii oamenilor de arta si stiinta in actul de guvernare.

Ca participant la viata publica si cititor de gazete te simti ofuscat cand vezi savanti cazuti in patima politicianista, principala grija fiind desfigurarea inamicilor, si ei carturari, vinovati ca au alta orientare politica. Inseamna ca polarizarea vietii romanesti e una iremediabila daca inteleptii insisi nu se pot acomoda intr-o democratie, cu bune, cu rele, ca perceptia lui "homo politicus" e mai aproape de "zoon politikon" decat de stiintele sociale, filosofie si operele marilor ganditori.

Cuprinsi de sindromul "noli me tangere", "intelectualii lui Basescu" se simt frustrati si chiar maniosi cand detractorii ii asaza in aceeasi linie cu executivul acuzat de agravarea crizei, ceea ce da de banuit: cand au intrat in tabara puterii cu gand sa decida ori sa influenteze ei insisi prezentul si viitorul patriei, stiau bine ca isi pierd statutul independent si se expun ca activisti de partid, pozitie ingrata ce le poate aduce pierderea onorabilitatii de somitati ale culturii, ale stiintei si chiar oprobriul celor nemultumiti de actele alesilor.

In plus, de aici si pana la desfiintarea personalitatilor de alta parere n-a fost decat un pas, facut cu mare usurinta de multi dintre ei, dar si de analisti, comentatori grabiti sa le poarte macar o zi cununa de lauri. Din pacate, prinsi in tot felul de treburi "inalte", activitatea lor stiintific-didactica nu mai e prioritara.

In disperare de cauza, inca inainte de 2004, s-au integrat in stafful liderului perceput ca salvator punand umarul la inlaturarea regimul iliesc, l-au sustinut apoi pentru castigarea celui de-al doilea mandat, desi pentru asta a fost nevoie de mita si alte tasmacherii electorale, dupa cum scrie presa.

De aceea, irascibilitatea lor pare inexplicabila: si-au asumat un crez politic, legitimandu-l prin autoritatea morala a carierelor de exceptie, iar acum suporta consecintele. Or polemica antebelica punea accent pe sensul cunoasterii (L. Blaga) si pe aspectul ei moral.

N-ar fi fost nenorocire daca, in calitate de "boieri ai mintii", si-ar fi alcatuit o platforma ideologica sau ar fi constituit barem un think tank, un grup de reflectie, insa ei s-au "lipit" de omul "carismatic", de grupul sau de comilitoni, de politicieni cu pacate reflectate pe larg de mass-media. Nu in ultimul rand, pentru "eforturi", au acceptat recompense rasunatoare. Fireste, "minima moralia" ne obliga sa credem ca le-au si meritat.

Oponentii tocmai aici cad in eroare, ca in loc sa-si priveasca adversarii de idei macar prin prisma binelui si a raului, ii condamna grosso modo ca se afla de partea nepotrivita a baricadei, tintindu-le si opera. Or numai fundamentalistii pun la indoiala validitatea cartilor lui Cioran si Sadoveanu pentru ca s-au pus in slujba unor miscari politice blamate azi.

De remarcat ca, in ultimii doi ani, querella elitista si-a facut loc in spatiul public concomitent cu o alta varianta a democratiei originale, meritocratia. Asta ca reactie atat impotriva incompetentei, a partitocratiei acaparatoare cat si a numirii in functii a prea multor plutocrati cu averi imense, dar dubios acumulate, pe cand intelepciunea, stiinta si expertiza ar fi putut crea bunastare, sau macar credibilitate si speranta.

Simtind vantul in panze, social-democratii readuc in discutie modelul ideal sarac si virtuos, iar galceava capata proportii si din cauza crizei, a inundatiilor, cand ochii multimilor se indreapta increzatori spre elite, asteptate sa scape tara de belele.

Polemica a atins cote ignobile dupa aparitia cartii "Idolii forului" de Sorin A. Matei si Mona Momescu. Ideea unei "clase de mijloc a spiritului" privita ca for al unei societati in deriva n-ar trebui sa deranjeze, nici sa ameninte statu quo-ul castigat de elita deja (re)confirmata.

Interesele tuturor se pot armoniza in actul de participare la treburile cetatii. Ceea ce nu se intampla. De altfel, realizarea unei baze mai largi a fenomenului elitist ar democratiza viata spirituala monopolizata in mare parte de oamenii puterii, ar da nastere emulatiei si ar permite o selectie riguroasa a celor ajunsi in varful ierarhiei.

Partea intriganta a acestei polemici este ca ambele tabere sustin cam aceleasi idei, dar punerea lor in opera o vad cu actanti diferiti. Ideologic, disputa miroase a politicianism vulgar, cramponandu-se ca de atatea ori in istorie de pro si contra, ceea ce l-a determinat pe Creanga sa exclame, spre hazul unei intregi adunari electorale, "eu sunt pentru contra".

Din cat se vede, cinismul e o constanta a vietii noastre intelectuale: filosofi, scriitori, poeti, artisti arhicunoscuti pentru serviciile aduse puterii, continua de pe pozitia independentilor atacurile impotriva celor de alta optiune, depasind sfera conceptualului. Au aparut si victime colaterale, inclusiv postume, precum eminentul carturar Adrian Marino, semn ca limitele omenesti ale confruntarii au fost demult depasite.

Ca observator, e greu de inteles de ce trebuie sacrificata una dintre parti de moment ce ambele gandesc la fel, doar semnificatiile fiind personalizate, caci toate tin de umanitatea noastra, puterea si opozitia, stanga si dreapta, bogatia si saracia, intelepciunea si prostia, frumosul si uratul, contrariile coexistand pasnic in anumite proportii in orice societate. Conteaza doar sensul, efortul de a-ti sluji semenii, binele si valoarea, nu umorile si vanitatile.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”
Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”
Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...
Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”
Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”
Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...
#intelectuali politica, #disputa politica intectuali, #orientare politica intelectuali , #politica interna
Comentarii