Romania e un teatru de razboi (Opinii)

Daca te iei dupa mass-media, dupa spatiul nostru public, politica romaneasca se afla de 23 ani intr-un razboi incrancenat cu un dusman invizibil, mai ales intern.

Ceea ce inseamna ca perceptia multora dintre cititorii de presa e corecta: in inclestarea aceasta postrevolutionara, Romania se devoreaza in fapt pe sine insasi, asemeni hagiului din ciclul barbilian Isarlac: "Sfant trup si hrana siesi, Hagi rupea din el".

Revolutia din decembrie 1989 a trecut, dar ne-a lasat mostenire un instrumentar lexical de invidiat: lupte de strada, grupa, detasament, batalion, regiment, divizie de asalt, munitie, gloante, a exploda, a trage la tinta, a bubui, dinamita, tancuri, AKM sau kalasnikoave, mitraliere usoare sau grele, bazuca, aruncatoare de flacari si grenade, taburi de lupta, transportoare blindate, front, strategie, stratagema, tactica, spioni, ofiteri sub acoperire, servicii secrete, manipulare..., iar pagina s-ar umple indata de astfel de cuvinte.

Limba bogata, politica saraca

De remarcat ca respectivii termeni au capatat semnificatii si sensuri noi, au generat multime de expresii si locutiuni, ceea ce a dus indubitabil la imbogatirea si nuantarea limbii romane.

Numai ca, pe cat de mare e castigul, pe atat de mare e si pierderea: mass-media continua de doua decenii sa abuzeze de acest bagaj lexical supradimensionat, mentinand discursul jurnalistic si politic prizonier unei stari de fapt, aceea de permanenta confruntare.

Mereu au loc razboaie: in presa, Justitie, in Parlament, Guvern, Crematoriu, intre partide, sindicate, in familiile Prigoana, Zavoranu...

Caci in politica nimic nu se mai desfasoara normal: o simpla intelegere intre primii oameni de stat devine imediat "pact de stabilitate", "tratat de neagresiune", ea urmarind nici mai mult nici mai putin decat lipsirea "combatantilor" de "munitie". Asa ca se vor trage in continuare salve cu "gloante oarbe", iar atacurile verbale le vor "exploda in fata".

Razboaie fara eroi

"Asaltul" impotriva Justitiei urmareste crearea unei situatii "belicoase", "beligerante" din care sa ramana un "cap de pod"... Clasa politica insasi este una de "prada", "praduitoare", "pradalnica", "luptand" din greu numai pentru interesul propriu.

Se mai vorbeste de oastea PSD, PDL, de osteni credinciosi partidului, de ordine care se executa, nu se discuta... Si iar am putea continua la nesfarsit.

La o analiza atenta se descopera un lucru trist: "imparatul e gol", adica jurnalistii, formatorii de opinii, politicienii insisi "n-au nimic a spune", vorba poetului, dar, fiind ei trimisi zilnic la confruntari jurnalistice, radio-televizate, trebuie, morti-copti, sa scoata din pamant, din piatra seaca, niscaiva plus-puncte pentru partid si pentru liderul care i-a trimis pe "frontul" mediatic.

Televiziunile cu banii, guvernarea cu ponoasele

Observand ca ratingul emisiunilor creste pe masura ce discursul din studio devine "belicos", iar "razboinicii" zanganesc "armamentul din dotare", spumegand de manie unii impotriva altora, scenetele in care preopinentii se fac cu ou si cu otet s-au inmultit.

Intotdeauna conflictele, confruntarile, bataliile au loc doar in prezenta camerelor de luat vederi, iar situatiile cand dupa astfel de "victorii" se serbeaza la restaurant nu sunt rare, oricat de tare s-ar dusmani.

Moderatorii si cameramanii insisi se transforma adesea in chibiti de o parte si de alta. Au fost si confruntari fizice in care s-au implicat inclusiv doamne-politicieni. Atat s-a abuzat de aceasta atitudine pana a devenit obisnuinta. Azi, emisiunile fara sarea si piperul injuriilor si balacarelilor de partid disparand sau fiind pe cale sa sucombe.

Participanti si ei alaturi de oamenii de presa si propriii activisti la talk-show-uri, politicieni si demnitari de-ai nostri s-au molipsit de limbajul cazon-belicos, iar de multe ori veti observa metehnele de mai sus in comunicate oficiale si chiar in discursuri parlamentare, semn ca boala s-a generalizat.

Este unul dintre motivele pentru care politica romaneasca nu poate reveni cu picioarele pe pamant spre a bine guverna.

Cat ne costa politica?

Mai este un aspect: razboaiele acestea pe viata si pe moarte sunt mari devoratoare de timp si de bugete. S-a ajuns sa se socoteasca astfel de iesiri in public buna comunicare, iar preopinentii sa fie apreciati la partid, in presa si sa fie promovati ca buni comunicatori. In cea mai mare parte a anului, e singurul mod de a face politica.

Or intr-o democratie respectabila politica se desfasoara in Parlament si Consilii Locale, doar in campaniile electorale iesind pe strada si la televizor.

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...

PNL exclude susţinerea lui Piedone la Primăria Capitalei. Ionuț Stroe: "Ar fi cea mai mare greşeală"

Susţinerea lui Cristian Popescu Piedone la Primăria Capitalei nu este pe agenda de lucru a PNL, susține purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuţ Stroe. Întrebat, în emisiunea România...