Romania Mare: dupa 93 de ani - De la cititori

Sentimentul iubirii de neam si tara atinsese intensitatea maxima acum 93 de ani. Adunarea Nationala de la Alba Iulia se constituia la 1 decembrie 1918 din 1228 de delegati, elita culturala, politica si religioasa a Transilvaniei romanesti, sustinuta de peste 100.000 de romani veniti la eveniment cu speranta ca se vor uni cu tara-mama si astfel vor trai mai bine.

Adunarea devine incununarea vointei exprimate de romanii din Basarabia (27 martie 1918) si Bucovina (18 noiembrie 1918) de a se uni cu Regatul Romaniei.

Adunarea de la Alba Iulia adopta o Rezolutiune prin care se proclama unirea tuturor romanilor din Transilvania si intreg Banatul cu Romania, document citit de Vasile Goldis in fata unei multimi cuprinse de entuziasm: "Adunarea nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare". In Rezolutiune se pot citi cateva principii care sunt valabile si astazi:

1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.

2. Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat.

3. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate taramurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani la reprezentarea in comune, judete ori Parlament.

4. Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti.

5. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidei-comisele si in temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat cat o sa poata munci el si familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte, potentarea productiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantagii care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus.

Vrednici stramosi, nevolnici urmasi! Sperantele romanilor care au proclamat acum 93 de ani nasterea Romaniei Mari au fost risipite in anii '40 ai secolului XX. Dictatura regala a lui Carol al II-lea arunca in coma democratia unei tari ciuntite teritorial de Germania nazista si de URSS, iar la 30 decembrie 1947 cativa tradatori sprijiniti de tancurile Armatei Rosii il silesc pe Regele Mihai I sa abdice si proclama Republica Populara Romana, condamnand la moarte sistemul democratic si instaurand teroarea rosie pentru 42 de ani.

Decembrie 1989 parea a fi momentul in care entuziasmul stramosilor nostri de la Alba Iulia va renaste. Am iesit in strada, a curs sange nevinovat, inca nu stim cine sunt asasinii, dar dictatura lui Ceausescu a fost inlaturata.

Ironic, democratia se instaureaza prin venirea la putere a castei ex-activistilor PCR si ex-ofiterilor de Securitate. O democratie bolnava, mutanta si nefolositoare.

Dupa 93 de ani de la nastere, Romania noastra nu mai este nici Mare si nici regim curat democratic, asa cum ne-au daruit-o stramosii. Politicienii ne indeamna cu cinism sa fim veseli, sa sarbatorim. Eu sunt trist si, privind la agitatia din jurul nostru, la discursurile ipocrite ale politrucilor, la agapele populare cu sarmale si carnati, la masa amorfa de romani inghesuiti sa prinda o portie din pomana, nu pot sa am alt gand in minte decat replica lui Pristanda: "Curat murdar, coane Fanica!".

Lucrurile „ciudate” sesizate de un fost ministru al Culturii în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic. Unde ar trebuie îndreptată atenția în modul în care au acționat hoții

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că sunt 'lucruri ciudate' în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic. Ea a spus că atenția merită îndreptată spre faptul că...

Instituțiile europene, solicitate să intervină, după furtul tezaurului dacic. „Vă pot spune că sunt o adevărată comoară care impresiona toți vizitatorii”

Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a transmis duminică, 26 ianuarie, într-o postare pe Facebook. că furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents...