Ziare.com

Statul ignorant

de Ciprian Mihali, profesor
Duminica, 19 Aprilie 2020, ora 16:00

   

Statul ignorant
Ciprian Mihali
Istoricii ideilor din ultimele decenii au vorbit adeseori de faptul ca lumea moderna s-ar afla intr-o epoca a biopoliticii. Termenul a fost consacrat de catre filosoful francez Michel Foucault, dar el este prezent inca din anii 1920-1930.

Citeste toate textele scrise de Ciprian Mihali pentru Ziare.com

In linii mari, biopolitica este acel mod de guvernare a societatilor in care miza principala a puterii politice este viata oamenilor. O putere este cu atat mai legitima cu cat are mai bine grija de viata si sanatatea populatiei si este cu atat mai eficienta cu cat reuseste sa stoarca din ceea ce este viu un maximum de energie, de munca, de creativitate.

Pentru asta, ea trebuie sa se foloseasca de toate mijloacele pe care le are la dispozitie, iar unul din mijloacele cele mai intens solicitate este cunoasterea stiintifica.

Spus foarte simplu, incepand din secolul al XIX-lea si pana aproape de noi, puterea politica si stiintele vietii (biologia, medicina, chiar si psihologia sau economia) au lucrat mana in mana intarindu-se si legitimandu-se reciproc, for the best and the worst: pe de o parte, progrese extraordinare in ingrijirea sanatatii si eradicarea unora dintre bolile cele mai letale; pe de alta parte, politici criminale de exterminare a unor forme umane de viata, in numele unor fantasme delirante ale superioritatii rasiale.

Divortul dintre stat si cunoasterea stiintifica

Dar se pare ca s-a intamplat ceva in ultimele doua-trei decenii, care ar corespunde unui sfarsit al biopoliticii, adica unei diminuari a preocuparii statului si puterii politice pentru viata, sanatate individuala si publica.

Asta se petrece in momentul in care puteri non-statale ocupa piata cunoasterii, a stiintei si a tehnologiei in folosul oamenilor, bunaoara in momentul in care Big Pharma ajunge sa dispuna de fonduri superioare tuturor statelor pentru a sustine cercetarea medicala si farmaceutica.

Statele nu numai ca pierd monopolul cunoasterii, dar par sa se si debaraseze cu oarecare bucurie de grija ei, lasand in grija privatului producerea si utilizarea cunostintelor privitoare la viata oamenilor, iar, in caz de amenintari grave la adresa sanatatii populatiilor, folosind organizatii internationale sau non-guvernamentale pentru a le face fata (OMS, Crucea Rosie, Medecins sans Frontieres etc.).

De cel putin 20 de ani incoace, statul este un actor secundar in domeniul sanatatii. Iar sanatatea a devenit o afacere a firmelor de medicamente, a laboratoarelor private, a industriilor starii de bine si a ideologiilor vindecarii individuale prin terapii din cele mai fanteziste.

Efectului divortului dintre stat si cunoasterea stiintifica este dublu: pe de o parte, cercetarea stiintifica nesupusa intereselor comerciale, de interes public, este subfinantata si abandonata in niste laboratoare cu echipamente vetuste.

Pe de alta parte, statul isi imagineaza fudul ca isi poate produce propria cunoastere a societatii, adica nu are nevoie de stiinta, nu are nevoie de universitati, nu are nevoie de experti altii decat de cei cu carnet de partid.

Statul devine literalmente ignorant si prost (fara vreo nuanta peiorativa, daca pot spune asa): el are la dispozitie niste statistici fictive, pe care le poate fabrica si instrumenta cum doreste: de pilda, cum da bine in rapoarte, mai multe paturi, mai putine infectari, mai multi vindecati, mai putini bolnavi.

Dar altfel statul e de-a dreptul dispretuitor in privinta cunoasterii; deciziile sale, zise politice, ascund de fapt aceasta uriasa ignoranta stiintifica si se bazeaza cel mult pe cativa pseudo-savanti pe care ii poarta ca pe moaste la televiziuni ca sa isi legitimeze deciziile.

Puterea politica nu are habar de nimic

Iar pandemia de azi dovedeste dramatic, nu numai in Romania, ci un pic pretutindeni, ca puterea politica habar nu are despre ce inseamna aparitia unui virus, raspandirea lui, modurile lui de actiune si, mai ales, cum poate sa fie impiedicate efectele tragice ale pandemiei.

Singura reactie de care a fost capabil statul a fost una demna de epidemiile medievale: inchiderea in case, distantarea sociala, controlul militarizat al populatiei.

Statele s-au panicat mai tare decat oamenii de rand, pentru ca au realizat, odata cu noi toti, ca nu sunt pregatite nici stiintific, nici practic, sa guverneze in vreme de epidemie altfel decat prin reactii primitive de inchidere si represiune.

Ele nu sunt capabile inca sa faca bine pe scara larga, sa protejeze viata decat fortand oamenii sa se izoleze, nu dispun de alte mijloace de interventie impotriva bolii decat folosind din nou forta, forta politieneasca si cea militara.

As merge si mai departe si as spune: nu numai ca puterea a divortat de cunoastere, dar nici macar nu mai crede in ea, nu mai are nevoie de ea, se foloseste de propriile "cuceriri".

Nu este deloc o intamplare ca adevarul pandemiei ne este furnizat nu de medici, nu de epidemiologi, nu de cercetatori, ci de un ofiter de politie care prezinta triumfator sumele adunate din amenzi date celor care nu se supun ordinelor politienesti, si de un fost primar de orasel care are dificultati de lectura, dovedind ca divortul domniei sale de cunoasterea stiintifica s-a facut cu multi multi ani in urma.

Tot asa cum nu este o intamplare ca, incurajati de asemenea cunoasteri alternative, oamenii ajung sa caute adevarul epidemiei in tot felul de teorii ale conspiratiei, iar sensul ei in exercitii religioase dintre cele mai radicale.

Se vor trage multe invataminte din aceasta pandemie, se vorbeste despre multe scenarii si masuri care trebuie luate. Dar in niciunul din aceste scenarii nu se face referire la sporirea bugetului cercetarii si la recredibilizarea stiintei si a savantilor.

De aceea, in loc de concluzie, ar trebui sa ne intrebam odata cu istoricul Patrick Bucheron, profesor la College de France: "cum se face ca o epidemie atat de catastrofala nu schimba nimic din modul de a ne supune, de a produce, de a guverna?".

Cum se face ca, de secole si milenii incoace, "o societate atat de greu incercata continua sa creada in acelasi zeu si sa se supuna aceluiasi rege?".

Ciprian Mihali a predat vreme de doua decenii filosofia contemporana la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor in filosofie al Universitatilor din Cluj si din Strasbourg. Intre 2012 si 2016 a fost ambasador al Romaniei in Senegal si in alte sapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucreaza in domeniul cooperarii internationale la Bruxelles.

Despre ce vrei sa scriem?
Harta alegerilor locale 2020. Lista cu toti candidatii la consiliile judetene si la primariile marilor orase din Romania
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre masuri stat epidemie stat sistem sanitar
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 17974 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
22 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

un coktail rapid

"Si ce propui?"

 

"Conducerea societatii este treaba fiecarui individ"

Nu face mizerie, recicleaza, respecta mediul si pe ceilalti etc.! "Fleacuri" din astea deosebit de importante care impun mai departe si mai sus o anume etica a afacerilor si a politicii.

De vreo 200 de ani omenirea este victima unei viziuni economice morbide: progresul (cresterea economica) fara oameni. Prefer crize si depresie economica intr-o lume mai curata si mai putin stressanta. Manoilescu a scris niste articole despre regresul economic ca parte a echilibrarii sociale.

Punctul pe "i"!

"Se vor trage multe invataminte din aceasta pandemie, se vorbeste despre multe scenarii si masuri care trebuie luate. Dar in NICIUNUL din aceste scenarii nu se face referire la SPORIREA BUGETULUI CERCETARII si la RECREDIBILIZAREA stiintei si a savantilor."
(majusculele imi apartin)

Un alt articol la inaltime semnat de domnul Ciprian Mihali!

Cine are urechi de auzit, sa auda!

Poate e nevoie de o desfundare meticuloasa a urechilor.

 

Buna analiza !

Cred ca decidentii,politici si bogati se gandesc ca ei au mijloacele necesare sa scape din situatii de tipul asta si mai ales ca "prostimea" prea s-a inmultit si in loc sa produca,mananca.Ce opt mld,cateva mil +niste roboti..:))

 

Să nu confundăm statul cu politicienii momentului!

Nu statul este ignorant, ci politicienii pe care i-am ales. Pentru că alegem după strălucurea invelișului și nu după esența conținutului. Avem politicieni goi pe dinăuntru, ignoranți și cu un tupeu agresiv fără limite, care au eclipsat adevăratele valori! Iar noi ne-am lăsat păcăliți de vorbe fără să cantărim faptele!

 

M-ati uns pe suflet...!!

O fotografie, mult prea dură, dar necesara! Nu stiu cați vor fi insa, cei care si răman cu ceva de pe urma acestui material?

 

"un fost primar de orasel care are dificultati de lectura, dovedind

ca divortul domniei sale de cunoasterea stiintifica s-a facut cu multi multi ani in urma" Gresit! Divort? NU! N-au fost casatoriti niciodata! Fostul primar si cunoasterea stiintifica sunt 2 linii paralele!!!

 

Ignoranta statului

Nu e de mirare ignoranta statului!
Politicienii sunt statul!
Nu poți fi medic fara studii de medicina; nu poti fi judecător fara studii in drept!
Politician poate fi oricine, cu sau fara studii, unii isi cumpara diplomele.
Prin oratorice, abureste o mulțime sa-l aleagă si ajunge mare-n stat.
Si te miri de statul ignorant!

 

Politicieni si politicieni

Cred ca in afara de tarile comuniste, politicienii de astazi au incetat demult sa lucreze in folosul cetatenilor, ei fiind sustinuti atit in campanie cit si in viata politica de grupari de interese (fie acestea econoice sau din domeniul intelligence). Evident aceste grupari asteapta ca respectivii politicieni sa le sustina interesele odata alesi, cred ca e simplu, nu ?

asta crezi tu

sutele de milioane de morti datorate comunistilor arata ca nu crezi bine.

Interesant articol!

Doar ca nu propune nimic.
Si se refera numai la statele vestice.

Domnul Mihali nu mentioneaza statele asiatice care, chiar daca respecta regulile economiei de piata, nu o fac haotic.
China a ajuns in faza in care statul se poate descurca foarte bine sa acopere nevoile pietii interne cu orice inclusiv in cercetare - dezvoltare. China a aplicat teoria convergentei sistemelor, pe care marxistii si neoliberalii o negau cu inversunare.
Coreea de Sud a realizat o simbioza stat - initiativa privata, fara de care colosii Samsung, Hyundai, etc. nu ar fi fost posibili. Cercetarea lor este de nivel mondial.
In India, dupa o incercare de economie socialista in anii '60 care nu a prea reusit, statul a reusit sa coordoneze eforturile particularilor si sa impiedice abuzurile, astfel incat toata lumea sa poata trai. Mai mult, au aparut si aici colosii Tata, Arcelor Mital, Mahindra, etc. care controleaza o parte din economia mondiala. Ca si in Coreea, colosii nu fac ce vor ei, sunt supusi autoritatii de stat.
La Mumbai exista India Institute of Techology, universitate de stat cu prestigiu egal cu MIT-ul american.

Si mai sunt si alte state care nu sunt si nu doresc sa devina proaste si ignorante.
Aceste state au o caracteristica comuna: nu cheltuie banii aiurea pe inarmare, pentru ca nu vor sa stapaneasca lumea.

 

Trist dar adevarat

Guvernele lumii au avut ca principala procupare: sa distruga tot ce era functional iar in Romaniapoliticienii au copiat modelul domniilor fanariote.
Tot ceea ce era functional pe vremea raposatului a fost distrus cu buna stiinta si acum rog "anti-comunistii" sa gandeasc de 3 ori inainte de a-mi ataca parerea.

Sub Ceausescu Romania avea:

-o industrie care puutea asigura necesarul populatiei incepand cu nasturele si terminmand cu energia nucleara

-a-5-a flota de pescuit din lume;

- al 4-lea exportator de armament din lume
-
-politica militara externa de neutralitate in baza A/RES/20/2131 - Declaration on the Inadmissibility of Intervention in the Domestic Affairs of States and the Protection of Their Independence and Sovereignty
http://www.un-documents.net/a20r2131.htm

-relatii foarte bune cu statele arabe si Israelul;

-Institutul Cantacuzino producea vaccinur de calitate superioara
- Salamul cu soia e de prferat roduselor modificate genetic pline de hormoni cu care ne otravim copiii

-Invatamantul romanesc era de calitate. Din 1991 incoace,
Romania se afla in cadere libera la acest capitol
Educatia permisiva creaza monstri psihosociopati

 

lumea libera s-a civilizat si fara

indivizi sub-mediocri precum raposatul si consoarta care plateau cu banii poporului infometat si terorizat titlurile de doctor honoris causa.
Sau nu-i asa ?

nu e tocmai asa ! ei nu "plateau"...

titlurile de doctor fiindca nici nu aveau nevoie sa o faca: li se ofereau, cu dorinta fierbinte in priviri a ofertantului sa le primeasca. Si nu asta a fost principala cauza a retardului economiei si stiintei romanesti (scoala, mai putin !). Rog sa nu fiu luat drept comunist sau sprijinitor al dictaturii proletariatului sub conducerea familiei Ceausescu, fiindca nu sunt nici pe departe asa ceva, dar va rog sa priviti critic si sa analizati lucid tot ceea ce s-a intamplat in aceste domenii in ultimii 30 de ani; niciodata inainte invatamantul nu si-a coborat nivelul si exigentele atat de jos ca acuma, desi NU a fost condus de vreun doctor-Ceausescu. Deci, cine-i de vina, in afar de comunism ?

Imi place cum domnul Mihali pune problema(I)

Si problema pusa in discutie, dar nu sunt de accord in totalitate cu concluzia/concluziile sale.

Dumnezeu, natura, om, om supus naturii, om stapin al naturii, om atent cu natura;
Om, societate;
Proprietate comuna, proprietate privata, proprietate publica. La un moment dat totul era privat, pina si tara, era a regelui.
Toate aceste numere Fibonacci :)) au intrat in malaxorul istoriei si condimentate de cunoasterea umana au dat nastere societatilor foarte complexe de astazi.

Societatile, respectiv statele democratice de azi au avut fiecare parcursul lor individualal in istorie si influentindu-se unele pe altele au ajuns la forma cunoscuta azi, in care constatam in componenta lor proportii diferite ale elementului public si privat. Care dupa cum simt nevoia, au posibilitatea si schimba proportia public, privat.

Dar statul, oricit de stat ar fi nu poate conduce, in amanunt, aceste societati complexe - nici nu cred ca, rational, poate emite aceasta pretentie – le poate cel mult coordona, adica in mare sa aiba habar de ce se intimpla in fiecare tara. Dar este necesar ca la o adica, cind este nevoie, conducerea statului sa fie in stare sa ia friele toturor bidiviilor inhamati la caruta tarii si sa-i conduca. Avem exemple de stat care ilustreaza stralucit acest mod de lucru, unul este statul SUA cu mobilizarea si reusita lui in cele doua razboaie mondiale.

Statul democratic, democratic fiind, are o conducere schimbatoare, conducere care uneori este schimbata inainte de a se obisnui cu structurile publice ale statului. A pune aceasta conducere sa se ocupe de tot si de toate ar fi o sarcina imposibila si chiar inutila. De ce s-ar amesteca statul in maruntaiele unor treburi care in general merg bine?
Statul trebuie sa se asigure ca treburile merg bine, sa conduca ce are de condus: asistenta sociala, sanatate, educatie, finante, armata, politie, justitie, politica externa. Am uitat ceva? Poate. :)) Am pus ceva in plus? Poate. :))

 

Imi place cum domnul Mihali pune problema (II)

Sigur ca statele democratice au abordari diferite ale diferitelor sectoare. Unele extenalizeaza tot ce poate fi externalizat, altele internalizeaza tot ce considera ca merita internalizat. Si asa este bine, adica sa dovedeasca flexibilitate maxima pentru a asigura binele comun. Important este ca statul sa dezvoltate in tara toate structurile si sistemele care ii asigura functionarea in bune conditii: cetateni capabili, economie competitiva, servicii functionale, stiinta performanta...

Putem sa criticam multe referitoare la modul de abordare a actualei pandemii. Dar, oricum ne-ar fi prins aceasta nenorocire, este important raspunsul: Daca statul este capabil sa mobilizeze toate fortele natiunii, ba chiar sa beneficieze de sprijinul comunitatii internationale, este unul castigator, daca nu-i in stare este unul perdant.
Sigur ca este foarte important ca statul sa se asigure ca toti cetatenii tarii au venituri asigurate conform competentei si utilitatii lor si mijloace de trai la nivelul posibilitatilor tarii. Altfel n-are cum realiza solidaritatea si mindria de cetatean necesare trainiciei si functionarii lui normale.

 

cu tot respectul fata de autor,

trebuie sa observ ca articolul are multe abordari gresite si tendentioase (probabil involuntar), alaturi de interpretari incorecte. Doar doua voi mentiona aici: (1) daca gigantii producatori de medicamente au fonduri de marimea necesara pentru a desfasura o cercetare medicala utila, de ce sa intervina statul , altfel decat in reglementarea eticii si corectitudinii acestei activitati ? (2) nu marimea fondurilor alocate de stat cercetarii asigura succesul rezultatelor acesteia (asta se vede foarte clar in RO), ci competitivitatea reala in obtinerea unor rezultate cu adevarat valoroase (inclusi sau, poate, mai ales, comercial), ceea ce scapa conducerii "politice" a oricarui stat (exista o singura exceptie, anume cercetarea in domeniul militar).

 

Aveti dreptate domnule profesor

Am lucrat in cercetare-proiectare si inainte, si dupa '89. Daca inainte era ceva activitate in zona asta, ne omora posibilitatile economiei nationale - un produs proiectat si realizat la noi a fost cu peste 30% mai greu comparabil cu ceva similar din Germania, asta pentru ca noi nu aveam pe vremea aia materialele lor. De automatizari si actionari nu mai zic. Ajunsesem cercetator stiintific principal gradul II, inscris la doctorat. Dupa '89 cercetarea-proiectarea a fost abandonata (mai corect scris subfinantata), pe principiul ca nu mai avem nevoie, fapt pentru care in '93 am urmat alti colegi care au parasit domeniul. Azi ne miram ca importam pana si produse agricole de peste tot, ce sa mai vorbesc ca luam mijloace de transport de la turci, care inainte de '89 nu stiau ce este roata. Asadar suportam consecintele unei clase politice inconstiente, majoritatea avand la baza Stefan Gheorghiu.

 

stimate Kasper,

aveti dreptate doar pe jumatate. si eu am avut o cariera in cercetarea de materiale asemanatoare cu a dvs., calarind ambele regimuri istorice. Din pacate, NU este complet adevarat ca principala cauza a fost, la noi, ca nu am avut materialele celor din Vest, pe-atunci, care sa faca produsele noastre "mai usoare" (cu 30%, ziceti dvs) si mai competitive. Nu aveam acele materiale, dar nimeni nu-si dadea osteneala sa le creeze (da, da, sa le creeze, in timpul de "cercetare" pentru care am primit salariu si primim pensie astazi), asa cum nici astazi (DA, asa este) nici astazi nu prea se indeamna cercetarea de materiale noi si de tehnologie sa faca. Era prea greu, nu aveam chef (nu avem nici astazi), ne multumeam sa raportam fals (sa mintim, fiindca acesta era "spiritul vremii (cam ca si-acuma) si... asa mai departe. Nu exista competitia - la cea tehnologica ma refer - asa cum nu exista nici astazi, fiindca astazi concurenta / lupta se duce doar pentru posturi / pozitii salarizate - in general eronat - si nu pentru a impune produsul nostru, romanesc, in fata celor straine. Una din cauzele fundamentale este continuarea dominatiei spiritului minciunii profesionale, pe care, e drept, nici Vestul nu il prea combate in domeniul cercetarii, tehnologiei, invatamantului superior (doctorate) din motive obscure, dar destul de usor explicabile. Sunt multe amanunte de descris si argumente de adus, dar nu aici le este locul. Oricum, e mai clar decat lumina zilei ca politicienii de astazi nu au n.i.c.i-u.n. i.n.t.e.r.e.s. sa promoveze meritocratia concurential (= in stil Vestic - american) in societatea romaneasca actuala... si asta spune multe. Intrebarea este: cat mai sunt dispusi romanii sa rabde / sa inchida ochii / sa nu vada ? Cinstea fiecaruia dintre noi ramane, totusi, unica garantie a unui progrs social-economic real, oricat de "idealizat" suna acest precept.

Stimate domn Carcotasul

Eu am lucrat in domeniul ingineriei mecanice. Am proiectat o structura metalica din OLC45 si OL37, alte materiale nu prea aveam la dispozitie. Pentru partea de mecanisme era un nomenclator limitat de oteluri aliate, inclusiv pe baza de aluminiu, dar la constructii metalice sortimentul de table era limitat. Pentru asta o constructie mecanica similara de la germani era mult mai usoara, cu implicatii si in ce priveste actionarile hidraulice necesare. Probabil ca se puteau realiza, insa metalurgia nu le producea, asa ca degeaba as fi bagat eu materiale superioare ca si caracteristici mecanice, daca ele nu erau pe piata. Si nimeni nu ar fi importat cantitati mici pentru a realiza prototipul proiectat de mine. Lucrand in acele timpuri, stiti foarte bine care era situatia. In rest, aveti dreptate in multe privinte, dar trebuie sa tineti seama ca cercetarea-proiectarea nu putea fi altfel decat era construita intreaga societate. Cu stima.

Da, asa este,

nemernicii, de fapt niste boschetari, au distrus toate, sau probabil aproape toate institutele de cercetare!
O pierdere greu de estimat. De fapt este inestimabila! Cum sa distrugi asa ceva!
Dar, ce sa te astepti din partea unor boschetari!
Sigur ca niste oameni normali puteau conserva marea parte a mostenirii socialiste, institute de cercetare, industrii, irigatii... Sa le fi dat pe toate Securitatii, cu limba de moarte: Aveti grija de ele!
Dar parca asta ne este menirea, inca de la Mesterul Manole, sa construim cu durere, sudoare si singe, apoi sa distrugem ce-am construit, si pe urma s-o luam din nou de la capat.
Noroc ca lumea dezvoltata ne trage dupa ea, si trebuie sa construim in pas cu lumea.
Sa iei autobuze si troleibuze de la turci, rame de metrou de la spanioli, centrale nucleare de la chinezi, cine s-ar fi putut macar gindi la asa ceva odata!

Dacă politica nu are habar de nimic...

atunci inseamnă că țara e condusă de habarniști !
Dacă populatia nu sa trezit după 30 de ani
si votează aceeasi habarnisti, oportunisti, parveniti,
aceleasi partide, sisteme corupte, perfide
inseamnă că se complac in situatiile astea.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor