Iranul, pionul Rusiei impotriva Americii

Relatia Rusiei cu Iranul este una din marile necunoscute ale zilelor noastre. Daca oficialitatile strang randurile cu orice prilej, facand front comun in fata Americii, demonstrantii care s-au strans pe strazile capitalei Teheran, imediat dupa realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad in functia de presedinte al Iranului, strigau "Moarte Rusiei".

Conform unei analize Stratfor, comportamentul actorilor politici internationali implicati in conflictul iranian poate fi explicat printr-un model numit "evaluarea neta a situatiei", bazat pe trei "piloni":

1. In ciuda retoricii, programul nuclear iranian este departe de a produce o arma care sa ameninte restul lumii democratice.

2. Iranul este in mare masura izolat in cadrul comunitatii internationale.

3. In fata unei asemenea situatii, Rusia a fost cel mai probabil sustinator al Iranului.

Potrivit unor surse credibile consultate de sursa citata, rusii le-ar fi oferit deja sprijin iranienilor sub forma informatiilor cu privire la retelele de informatii construite de Israel in Liban, dar si in legatura cu planurile SUA si ale Marii Britanii de a destabiliza Iranul prin provocarea unei "Revolutii Verzi", asemanatoare revolutiilor care au izbucnit pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Moscova considera ca, daca lasa garda jos si permite americanilor sa ii patrunda in sfera de influenta, atunci pozitia sa se va deteriora pe zi ce trece in fostele teritorii ale Uniunii Sovietice. In consecinta, Kremlinul a luat trei hotarari.

In primul rand, Moscova a reactivat importanta avanpostului sau militar de langa granita cu Georgia (Osetia de Sud si Abhazia).

In al doilea rand, Rusia si-a sporit vigilenta strategica ce implica manevre aeriene langa teritoriul Marii Britanii si trimiterea de submarine langa coasta de est a SUA.

In fine, si-a modificat legea apararii frontierelor si a reaprins discutiile cu privire la o posibila confruntare armata cu Ucraina.

Cu toate acestea, chiar si un al doilea razboi cu Georgia nu ar insemna o victorie decisiva a rusilor.

Prin atitudinea sfidatoare a Americii, care trateaza Rusia drept un actor lipsit de putere reala, Obama le forteaza mana rusilor.

Daca privim harta lumii, exista doua locuri in care rusii ar putea actiona impotriva intereselor americane.

Primul dintre acestea este Germania. Daca Moscova ar reusi sa scoata Germania din alianta vestica atunci aceasta miscare ar genera efecte semnificative la nivel geopolitic.

Ca sa nu mai vorbim de relatia nu foarte apropiata a germanilor, atat fata de Bush, cat si fata de Obama.

Al doilea loc unde rusii i-ar putea lovi pe americani este Iranul. Un Iran izolat nu reprezinta deloc o problema, dar un Iran ce intretine relatii cu Rusia nu mai este acelasi stat din punct de vedere al predictibilitatii si fortei actiunilor sale.

Adevarata optiune nucleara a Iranului nu ar implica, paradoxal, folosirea de arme nucleare. In schimb, Iranul ar putea sa mineze stramtoara Hormuz, dintre Iran si Emiratele Arabe Unite, locul pe unde trece 40% din exportul mondial cu titei.

Cea mai neplacuta parte a acestei posibile miscari ar fi faptul ca nu se va sti niciodata cand au fost dezamorsate toate minele, lucru care va determina companiile de asigurari sa creasca intr-atat de mult pretul asigurarilor navale incat ar face din transportul titeiului o afacere greu de sustinut.

De fapt, pana la momentul in care americanii ar raspunde militar prin asigurarea pazei stramtorii Hormuz, iranienii ar avea suficient timp pentru a face cateva pagube semnificative printre transportoarele de titei.

Stramtoarea ar putea fi inchisa pentru detectarea minelor, iar efectul negativ asupra pretului petrolului si redresarii economiei mondiale ar fi unul de proportii.

Este posibil ca planurile SUA si ale Israelului de a ataca Iranul sa fi fost oprite chiar de aceasta posibila amenintare la adresa economiilor lor.

Orice decizie de a ataca facilitatile nucleare iraniene ar trebui precedata de o actiune care sa neutralizeze capacitatea Iranului de a trimite nave in Golful Persic intr-o miscare de plantare de mine.

Daca se va ataca inainte de toate forta navala iraniana atunci vor fi extrem de greu de controlat navele ce vor scapa acestui atac, precum si micile ambarcatiuni ce vor fi trimise imediat sa mineze apele intens circulate.

Arsene Cosmin Madalin

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...